Ce taxe plătesc către stat multinaţionalele din România

0
0

Mai pu┼úin de 50 de corpora┼úii str─âine prezente ├«n Rom├ónia au virat c─âtre stat taxe de miliarde de lei, ├«ntr-un singur an, bani cu care statul putea construi autostrada Bra┼čov ÔÇô Bac─âu.

Consiliul Investitorilor Străini (FIC) a realizat o analiză în rândul membrilor săi, cu privire la valoarea tuturor taxelor pe care le plătesc către bugetul de stat, bugetele locale sau bugetele de asigurări sociale.

Aceast─â analiz─â vine ├«n contextul ├«n care comunitatea investitorilor str─âini a fost confruntat─â ├«n ultimii ani cu un discurs public care sugereaz─â faptul c─â societ─â┼úile comerciale cu capital str─âin nu ├«┼či pl─âtesc taxele ┼či impozitele pe care le datoreaz─â statului conform legii ┼či c─â nu au o contribu┼úie la crearea de bun─âstare ├«n Rom├ónia.

A┼čadar, cele 46 de corpora┼úii membre FIC au pl─âtit taxe de peste 8 miliarde lei c─âtre bugetul Rom├óniei ├«n anul 2017, mai mult de jum─âtate reprezent├ónd contribu┼úiile sociale ┼či impozitul pe venit ale angaja┼úilor.

analiza multinationale FIC

FIC subliniaz─â c─â, din ace┼čti bani, impozitul pe profit nu reprezint─â nicio p─âtrime. Acest lucru nu ├«nseamn─â ├«ns─â c─â el ar fi pl─âtit judicios.

Mai mult, companiile FIC au virat la bugetul Rom├óniei TVA ┼či accize ├«n valoarea de 30 miliarde lei, aproximativ 40% din total TVA ┼či accize colectate de stat (80 miliarde), ├«n 2017. Este de precizat ├«ns─â c─â aceste companii doar colecteaz─â pentru stat TVA-ul ┼či accizele.┬á

analiza multinationale FIC

Cu toate acestea, statul se bazează într-o foarte mare 

m─âsur─â pe sistemele eficiente ┼či transparente ale companiilor care colecteaz─â accizele ┼či TVA-ul ┼či acestea o fac f─âr─â fraude ┼či f─âr─â ├«nt├órzieri de plat─â. Cheltuielile publice din Rom├ónia depind ├«n mare m─âsur─â de func┼úionarea eficient─â a acestui mecanism.

Ce se putea face cu ace┼čti bani

Cât reprezintă cele 8,3 miliarde lei plătite de cele 46 de companii FIC în 2017?

Cu aceast─â sum─â statul ar fi putet realiza autostrada Bra┼čov ÔÇô Bac─âu (160 km) ÔÇô valoarea estimat─â de CNAIR fiind de 8,3 miliarde (f─âr─â TVA), sus┼úine FIC.

analiza multinationale FIC
Imagine indisponibil─â

De asemenea, statul ar fi putut construi cele trei spitale regionale Ia┼či, Cluj ┼či┬áCraiova f─âr─â a apela la fonduri europene ÔÇô valoarea estimat─â a acestora fiind de aproximativ 1,2 miliarde (5,6 miliarde).

Totodat─â, statul ar fi putut realiza tronsonul de metrou M5 - valoarea estimat─â a acestuia fiind de aproximativ 730 milioane euro (3,4 miliarde lei).

C├ót c├ó┼čtig─â un angajat din companiile FIC

├Än anul 2017, un angajat FIC - al uneia dintre cele 46 de companii analizate - c├ó┼čtiga ├«n medie un salariu net de 3.831 lei pe lun─â, cu peste 60% fa┼ú─â de salariul mediu net pe economie de 2.338 lei.

Imagine indisponibil─â

În anul 2017, pentru a plăti un salariu mediu net lunar din România în valoare de 2.338 lei, angajatorul avea un cost total de 4.100 lei; în cazul unei companii FIC, costul total al unui salariu mediu net de 3.831 lei era de 6.700 lei.

Aceste sume includeau at├ót taxele ┼či contribu┼úiile pl─âtite de angajat, c├ót ┼či cele pl─âtite de angajator, peste salariul brut al angajatului.

Contribu┼úia lunar─â pentru pensii a fiec─ârui angajat FIC dep─â┼če┼čte suma de 1.069 lei, echivalentul pensiei medii din Rom├ónia ├«n anul 2017.

Companiile analizate au plătit lunar peste 180 milioane lei contribuţii pentru pensii, pentru cei 130.000 de angajaţi. Suma poate fi tradusă în plata pensiilor medii pentru mai mult de 150.000 de pensionari din România.

Un angajat FIC sus┼úine 1,2 pensionari ce primesc pensia medie din Rom├ónia. De exemplu, dac─â to┼úi pensionarii din Dolj sau Ia┼či (ambele jude┼úe au un num─âr de aproximativ 150.000 pensionari: 150.680 respectiv 148.986) ar primi pensia medie din Rom├ónia, am putea spune c─â toate┬á

Imagine indisponibil─â

pensiile din judeţ se plătesc din contribuţiile pentru pensii ale angajaţilor celor 46 de companii FIC.

Potrivit FIC, Rom├ónia se confrunt─â cu un declin al popula┼úiei ├«n v├órst─â de munc─â (15-64 ani) din cauza sc─âderii ratei natalit─â┼úii ┼či a migra┼úiei semnificative, astfel c─â risc─â s─â ajung─â la un raport extrem de periculos ├«ntre popula┼úia ocupat─â ┼či pensionari, cu at├ót mai mult cu c├ót genera┼úia ÔÇťdecre┼úeilorÔÇŁ se apropie de v├órsta de pensionare. astfel, investi┼úiile str─âine, au generat o competi┼úie pentru for┼úa de munc─â bine preg─âtit─â, duc├ónd la cre┼čterea treptat─â a nivelului salariilor din Rom├ónia cu un impact indirect ┼či asupra serviciilor sociale din Rom├ónia.

Pentru a pl─âti unui angajat FIC salariul net lunar de 3.831 lei, compania transfer─â c─âtre stat aproximativ 2.800 RON.

Pentru un angajat FIC care c├ó┼čtiga un salariu net de 3.831 lei pe lun─â ├«n 2017, compania a virat statului peste 2.800 lei, const├ónd ├«n toate taxele ┼či contribu┼úiile necesare.

Această sumă reprezenta mai mult decât salariul mediu net pe economie din anul 2017.

Statul colecteaz─â cei 2.800 de lei de la fiecare angajat FIC pentru a crea bunuri ┼či servicii publice, pe care le pune la dispozi┼úia tuturor cet─â┼úenilor. ├Än medie, fiecare angajat FIC contribuie cu 35.000 de lei ├«n fiecare an la bugetul de stat, f─âr─â s─â punem la socoteal─â accizele ┼či TVA-ul pe care le pl─âte┼čte c├ónd face cump─âr─âturi sau alte taxe locale.

analiza multinationale FIC

Mitul profitului multinaţionalelor

Profitabilitatea comercială a companiilor FIC este mai mare decât media profitabilităţii comerciale a tuturor companiilor din România, 2017.

De┼či aceste informa┼úii sunt publice, tema profiturilor este folosit─â cel mai adesea ├«n mod tenden┼úios ┼či distorsionat, sus┼úine FIC. Dac─â ÔÇ×companiile str─âineÔÇŁ- de fapt ele sunt companii rom├óne┼čti doar c─â au capital/ac┼úionariat str─âin - au profituri mici, li se repro┼čeaz─â c─â le ascund pentru a leÔÇ×scoateÔÇŁ din ┼úar─â. Dac─â au profituri mari, sunt acuzate c─â le fac ├«n detrimentul angaja┼úilor ┼či atunci repro┼čul este c─â ofer─â salarii foarte mici. Dar sunt ┼či multe alte voci care acuz─â acelea┼či companii c─â ofer─â salarii prea mari absorbind toat─â for┼úa de munc─â ├«n detrimentul firmelor locale.

Din analiza FIC rezult─â urm─âtoarele:

De┼či discursul ├«mpotriva capitalului str─âin spune c─â profitul raportat la cifra de afaceri a corpora┼úiilor este foarte mic ┼či implicit le acuz─â de practici de externalizare a profiturilor vedem c─â datele reale contrazic acest aspect.

Spre exemplu, în anul 2017, profitabilitatea comercială a companiilor FIC analizate a fost de 5,6%, peste media profitabilităţii comerciale a tuturor companiilor din România de 5,2%.

Acest aspect sugereaz─â c─â dac─â exist─â cazuri de ÔÇ×externalizareÔÇŁ a profiturilor, acestea sunt punctuale ┼či Agen┼úia Na┼úional─â pentru Administrare Fiscal─â are toate instrumentele legale pentru a face verific─âri ┼či a aplica sanc┼úiuni.

Profitul net realizat de fiecare angajat FIC ├«n anul 2017 a fost de 74.000 lei dar, ├«n acela┼či timp, costul cu salariul total al unei companii FIC pentru un salariu mediu net lunar de 3.831 lei a fost de 80.500 lei.

Companiile mari sunt mai productive, au tehnologie ┼či management mai avansat ┼či ca atare sunt mai profitabile dec├ót media companiilor din Rom├ónia. ├Än acela┼či timp, ele au costuri mai mari cu angaja┼úii.

Dac─â ne uit─âm ┼či la cifrele globale ale celor 46 de companii FIC analizate putem observa c─â nu exist─â un dezechilibru ├«ntre profituri ┼či salarii. ├Än anul 2017, aceste companii au ob┼úinut profituri de 9,6 miliarde de lei ┼či au pl─âtit angaja┼úii cu 10,4 miliarde de lei.

Durată de viaţă dublă

Companiile FIC analizate au o durată de activitate de 2 ori mai mare decât media din România.

Durata mare de activitate a companiilor FIC sugereaz─â destul de clar c─â investitorii au venit ├«n Rom├ónia s─â se dezvolte ┼či s─â fac─â afaceri pe termen lung. Ele sunt str├óns legate de o clas─â mare de mijloc, de cre┼čterea productivit─â┼úii ┼či a bun─âst─ârii ┼či de bunul mers al Rom├óniei ├«n general.

Ce companii au fost analizate

Analiza a fost realizată prin colectarea datelor de la 46 de grupuri de companii (aproximativ 68 entităţi) înregistrate la Registrul Comerţului din România.

Companiile analizate: Atos, Banca Rom├óneasc─â, BCR/Erste Bank Group, BRD-Groupe Societe Generale, British American Tobacco, Can-Pack, Carrefour, Coca Cola, Deloitte, Ductil/Lincoln Electric, E.ON, eMAG (Dante International), Engie, Ericsson Telecommunications, & Young, GlaxoSmithKline, Heineken, Holcim, Honeywell Garrett, ICME ECAB/Steelmet, ING Bank, JT International, KPMG, LÔÇÖOreal, Lowe Group, Metro, Michelin, MOL, NN Pensii & Asigur─âri, OMV Petrom, Orange, OTP Bank, Philip Morris, PricewaterhouseCoopers, Provident Financial, Raiffeisen Bank, Renault/Dacia, Rompetrol/KMGI, Saint-Gobain Glass, Sodexo Pass, Tenaris Silcotub, Total, UPC, Ursus Breweries, Vienna Energy For┼úa Natural─â.

Acestea sunt companii mari cu capital străin/corporaţii (20 dintre acestea fac parte din top 60 cele mai mari companii din România după cifra de afaceri, iar 5 dintre ele sunt parte din top 15 bănci ca valoare a activelor).

Investi┼úiile lor ├«ncep, ├«n medie, la finalul anilor ÔÇÖ90, ceea ce sugereaz─â c─â aceste companii au investit pe termen lung ├«n Rom├ónia.

Sunt ├«nregistrate ┼či pl─âtesc taxe ├«n Rom├ónia de mai bine de 20 de ani.

Activeaz─â ├«n sectoare precum: energie, auto, servicii financiare, telecomunica┼úii, IT, produc┼úia de tutun ┼či b─âuturi alcoolice, comer┼ú, consultan┼ú─â ┼či altele.

Angajează aproximativ 130.000 de persoane, reprezentând 2,6% din numărul mediu de salariaţi din România.

Au contribuit semnificativ la modernizarea economiei na┼úionale, la integrarea ei ├«n economia european─â ┼či ├«n lan┼úurile interna┼úionale de export ┼či produc┼úie.

Au adus tehnologie ┼či know-how pe pia┼úa intern─â, contribuind astfel la cre┼čterea productivit─â┼úii, c├ót ┼či guvernan┼ú─â corporativ─â prin intermediul c─âreia au promovat importan┼úa corectitudinii, transparen┼úei ┼či responsabilit─â┼úii ├«n companii.

Au contribuit direct la cre┼čterea economic─â ├«nregistrat─â de Rom├ónia prin investi┼úiile realizate ┼či prin salariile pl─âtite angaja┼úilor ┼či indirect prin intermediul lan┼úului de furnizori.



Ultima or─â

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite