Ce poate face România pentru a bloca un posibil schimb OMV-Gazprom dacă vizează active Petrom
0România poate bloca orice tentativă a grupului OMV în cazul în care va ceda către Gazprom diverse active din cadrul Petrom, potrivit experţilor consultaţi de către „Adevărul“. Cele două grupuri au semnat încă de anul trecut un acord privind un schimb de active, dar lista nu a fost nici până acum definitivată, iar presa a speculat că Gazprom doreşte inclusiv părţi din Petrom.
Astfel, ruşii ar dori să pună mâna pe rafinăria Petrobrazi sau perimetrele de ţiţei şi gaze naturale din Marea Neagră, conform Hotnews.ro. În Austria, presa a scris că OMV ar putea ceda ruşilor două rafinării, una de lângă Viena şi alta din landul Bavaria, Germania, în schimbul obţinerii accesului la o serie de zăcăminte din Siberia.
În luna ianuarie, OMV a negat zvonurile că ar dori să cedeze active din România. „Am declarat foarte clar că nicio acţiune a OMV şi, în consecinţă, a OMV Petrom nu se află pe masa negocierilor. Orice presupunere legată de schimbul de active este falsă, întrucât suntem la începutul procesului de negociere şi nu s-a luat încă nicio decizie. De asemenea, am mai declarat foarte clar că nu vom renunţa la dreptul de management în niciun activ strategic. OMV Petrom a fost, este şi va fi un activ de bază, iar România rămâne o piaţă-cheie“, declarau atunci reprezentanţii OMV.
Pe de altă parte, Rainer Seele, noul director general al OMV, afirma joi că „nu există alt Plan B decât Rusia“.
„Adevărul“ a consultat mai mulţi experţi din domeniul energetic pentru a vedea ce se poate face în cazul în care, totuşi, OMV cedează active ale Petrom. România are în acest moment cinci pârghii prin care poate bloca orice tentativă a Gazprom de a face incursiuni neautorizate în domeniul energetic din România.
Citeşte şi OMV: „Nu există alt Plan B în afară de Gazprom şi Rusia“
Veto în CSAT
Cea mai importantă pârghie a statului o constituie un drept de veto pe care îl are Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). Având în vedere modul în care energia este folosită de către Rusia tot mai des ca o armă, statul a modificat legea concurenţei astfel încât să introducă un alineat prin care poate bloca orice concentrare economică în cazul în care sunt afectate interesele naţionale. Astfel, la articolul 45, punctul 9 din legea concurenţei se menţionează că „în situaţiile în care o operaţiune de preluare a controlului asupra unor întreprinderi sau a unor active prezintă riscuri pentru siguranţa naţională, Guvernul, la propunerea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, va emite o hotărâre prin care aceasta să fie interzisă, cu respectarea competenţei Comisiei Europene în acest domeniu. Consiliul Concurenţei va informa Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în legătură cu operaţiunile de concentrare economică care sunt notificate acestuia, susceptibile să fie analizate din punctul de vedere al
siguranţei naţionale“.
Statul român, protejat de legea de privatizare a Petrom
Potrivit unor surse din sector, există obligaţia OMV de a respecta interesul naţional al României stipulată în contractul de privatizare al Petrom. Acesta a fost adoptat prin lege în 2004, astfel că obligaţia OMV devine lege. Astfel, în contractul de privatizare se regăseşte articolul 4.1.7, numit „Guvernarea societăţii. Politica de management“, prin care OMV „este de acord să îşi exercite prerogativele de acţionar pentru a permite Societăţii să adopte un cod de guvernare corporatistă care să concorde cu statutul Societăţii de societate comercială română de importanţă majoră“. De asemenea, la articolul 4.1.3 se spune că timp de „cel puţin cinci ani“, OMV să se abţină de la orice măsuri de divizare a Petrom, cu excepţia primirii unui acord scris din partea statului. În fine, la articolul 8.6, numit „Interdicţia cesiunilor“ se menţionează că OMV nu poate cesiona sau transfera drepturile izvorâte din contract decât cu semnătura statului. „Până la expirarea unei perioade de 15 ani după data finalizării, Cumpărătorul va putea cesiona beneficiul prezentului Contract unei terţe părţi acceptate în scris de către Vânzător, la discreţia absolută a acestuia“, se mai arată în articolul cu pricina.
„Tactica întârzierii“
O a treia posibilitate implică faptul că orice schimb de active cu valoare mare necesită notificare la Comisia Europeană. O astfel de analiză durează foarte mult, iar un stat membru al Uniunii Europene, poate să o întârzie şi mai mult, 2-3 ani. Nu ar reuşi neapărat să o anuleze, dar să o întârzie cât cele două părţi să renunţe la tranzacţie.
Citeşte şi Planul OMV-Gazprom ameninţă independenţa energetică a României
„Tactica intimidării“
Concomitent, dacă OMV a promis şefului statului sau premierului că nu vizează active din România şi totuşi face un astfel de schimb, atunci statul are foarte multe alte pârghii, de genul Garda de Mediu, care poate face controale la companie. De asemenea, Fiscul ar putea lansa investigaţii privind o posibilă evaziune fiscală. „Nicio companie petrolieră din lumea întreagă nu a câştigat contra statului, de la Rockefeller şi până la altele“, potrivit sursei citate. Aşa a făcut şi statul rus contra Yukos, atunci când l-a acuzat pe oligarhul Mihail Hodorkovski de evaziune fiscală, iar compania a fost ulterior naţionalizată.
Nicio licenţă nu îşi poate schimba proprietarul fără acordul ANRM
În fine, în privinţa zăcămintelor în sine licenţele de explorare sau exploatare nu pot fi vândute sau transferate fără acordul Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), iar acest acord trebuie apoi avizat printr-o Hotărâre de Guvern. Acest lucru poate fi evitat dacă licenţele sunt luate pe numele unor firmuliţe al căror acţionariat se schimbă. Însă, atât în cazul zăcămintelor de pe uscat, cât şi a perimetrelor din Marea Neagră, licenţa este deţinută de către Petrom.
Gazprom a mai vrut Petrom
Ulterior, în anul 2011, grupul rus Gazprom a dorit preluarea lanţului de benzinării Rompetrol prin intermediul NIS Petrol. Aceasta este compania petrolieră sârbă de petrol, pe care ruşii de la Gazprom Neft – braţul petrolier al gigantului rus, au preluat-o în anul 2008. Oficialii KazMuNaiGaz au respins atunci oferta.
Dar, dacă nu au avut succes cu Rompetrol, s-au reorientat iarăşi către Petrom, de la care a vrut să cumpere 100-150 de benzinării în 2013-2014. Nici acest lucru nu s-a întâmplat.
România mai mult îi încurcă
Potrivit unor surse din domeniul energetic, Gazprom nu ar avea nicio sinergie în cazul în care ar dori să preia rafinăria Petrobrazi, deoarece aceasta este utilată pentru a prelucra ţiţei românesc. Dacă ar dori să prelucreze ţiţei din Rusia, atunci Petrotel – deţinută de către Lukoil – ar fi o ţintă mult mai potrivită.
De asemenea, nu ar fi fezabilă o preluare în România deoarece statul poate să le încurce planurile.
De partea cealaltă, pentru OMV ar avea sens să vândă benzinării, dar nu din cele bune pentru că acestea fac foarte mulţi bani pentru ei. Dar OMV nu are de ce să vândă din cele cu trafic mare şi vânzări bune, iar Gazprom nu ar vrea să cumpere din cele cu rezultate slabe.
Singurul activ din România care ar avea acum sens din punct de vedere economic pentru Gazprom ar fi preluarea centralei electrice de la Brazi, care este pe gaze, iar Gazprom să îşi aducă propriul gaz din Rusia şi să vândă apoi electricitate în ţara noastră.
Ce spun analiştii
Analiştii au opinii divergente cu privire la schimbările care ar putea avea loc în România în cazul în care Gazprom ar prelua părţi din Petrom.
Mircea Coşea consideră că ruşii nu vor începe să crească preţurile sau să întrerupă alimentarea în cazul în care preiau active importante în sectorul energetic din România, dar îndeamnă autorităţile „să nu privească de pe margine“ cum OMV şi Gazprom bat palma.
„Eu cred că noi acum constatăm lucruri care se întâmplă de mult. Sunt foarte multe cu etichetă occidentală, dar au capital rusesc. Nu vom avea schimbări foarte mari dacă Gazprom cumpără ceva de la Petrom, nu pot creşte preţuri sau nu pot face întreruperi în alimentare. Dacă ar f i vrut, ar fi putut deja. Este important altceva: legătura dintre capitalul rusesc şi cel occidental, atât Germania cât şi Austria practică o politică de apropiere de Rusia, ceea ce pune în pericol politica energetică europeană. Mai nou, fac acest lucru şi Italia şi Ungaria“, a declarat Coşea, pentru „Adevărul“
El a spus că Parlamentul ar trebui să cheme reprezentanţii Petrom pentru a clarifica la nivel oficial care este stadiul discuţiilor dintre Gazprom şi OMV.
„Aşa-zisa independenţă energetică pe care România o clamează este o glumă atâta timp cât nu exploatează statul resursele sau capitalul românesc. Romgaz nu poate să le ia pentru că nu are forţa tehnologică sau financiară.
Eu mă aşteptam ca un guvern cu background de la Bruxelles să aibe o atitudine mai tranşantă în această poveste. Este o strategie a Gazprom de a crea o dependenţă energetică a Europei pe termen lung“ a punctat analistul.
Modelul Ungariei
El arată că România ar trebui să introducă „obligativitatea directă sau indirectă ca statul să fie reprezentat în orice tranzacţie“, pe modelul Ungariei. „România nu trebuie să stea pe margine cât ăştia bat palma. Nu numai Franţa face aşa, ci şi Germania, au acţiuni la Renault, la EADS“, potrivit lui Coşea.
„Ruşii ne tot ameninţă că ne scufundă flota sau atacă Deveselu, Parlamentul ar trebui să îi cheme pe cei de la Petrom să îi întrebe care este stadiul negocierilor şi cum este afectat statul. La fel şi Consiliul Concurenţei, ar putea să întrebe ce se întâmplă, pentru că Gazprom nu a fost prea prietenos cu România“, a conchis el.
Pe de altă parte, Răzvan Nicolescu, consultant Deloitte şi fost ministru al Energiei nu crede că va fi vreo tranzacţie între OMV şi Gazprom legată de România. „Cred, de altfel, că oficialii companiei OMV au anunţat deja public acest lucru. Despre aceste preluări de active în România, sunt, probabil, informaţii lansate în spaţiul public cu scopul de a tensiona atmosfera dintre statul român şi unul dintr cei mai mari contributori la bugetul său“, a afirmat Nicolescu.
Se încarcă comentariile...
