Cât de mulțumiți sunt românii la locul de muncă și cum e în alte țări

Românii sunt atașați de companiile lor, dar nu își definesc viața prin muncă. Un studiu internațional realizat de Ipsos pentru Pluxee arată că 75% dintre angajații din România consideră jobul important, însă nu îl văd ca pe singurul scop al existenței, un procent apropiat de media globală de 71%.

Românii sunt atașați de locul de muncă, dar vor mai multă flexibilitate. Foto arhivă

Starea de bine la locul de muncă este ridicată: scorul mediu în România este de 8,1 din 10, peste media globală de 7,8. Șase din zece români spun că au o legătură apropiată cu compania și intenționează să rămână cât mai mult timp la actualul job. Motivele principale pentru care merg la muncă sunt mediul de lucru plăcut, plăcerea activității și nevoia de a acoperi cheltuielile.

În privința implicării, românii adoptă tot mai mult conceptul de „implicare echilibrată”: 35% îndeplinesc așteptările, dar stabilesc limite clare, iar 43% muncesc cât pot, cifre similare cu cele globale. Această abordare reflectă dorința de a menține un echilibru între viața profesională și cea personală.

Salariul competitiv și beneficiile adaptate nevoilor rămân factorii principali în alegerea unui angajator, iar atmosfera de lucru și recunoașterea contribuțiilor sunt esențiale pentru starea de bine. Studiul arată că aceste elemente influențează puternic nivelul de satisfacție. 

Românii sunt preocupați în special de sănătate, pierderea locului de muncă și teama de conflict armat. În ciuda acestor temeri, 76% au încredere în propriul viitor, mai mult decât în viitorul țării sau al planetei.

Munca reprezintă doar o parte din viața lor de zi cu zi

Studiul arată că angajații au o puternică legătură emoțională cu compania lor: 83% spun că o „iubesc” sau că „le place”. Totuși, acest atașament nu înseamnă neapărat devotament: deși 71% dintre respondenți consideră că munca este „importantă”, aceasta nu reprezintă singurul scop al existenței lor.

Contrar convingerilor comune, implicarea la locul de muncă rămâne puternică. Aproape jumătate dintre angajați (46%) spun că depun tot efortul posibil la locul de muncă. Totuși, 34% adoptă o abordare mai echilibrată, îndeplinind așteptările, dar stabilind limite atunci când este necesar. Jean-Baptiste Barféty numește această atitudine „Implicare Echilibrată.”

„Implicarea Echilibrată” câștigă tot mai mult teren. Aceasta reprezintă o nouă abordare a implicării, mai flexibilă și adaptată la parcursurile individuale ale vieții. După cum spune Brigid Schulte: „În loc să vorbim despre «echilibrul dintre viața profesională și cea personală», să gândim în termeni de «stare de bine în muncă și viața personală». Aceasta este cheia excelenței la locul de muncă și a fericirii acasă.”

Etapele vieții conturează nuanțele implicării

Implicarea nu există în termeni de totul sau nimic, ci variază în funcție de etapele vieții și de prioritățile personale. Studiul identifică două dimensiuni cheie: importanța acordată vieții personale și echilibrul între aspirațiile individuale și spiritul colectiv. Acestea se îmbină pentru a forma opt profiluri distincte de implicare.

Acest spectru al implicării arată că angajații își ajustează nivelul de implicare în funcție de etapele vieții, investesc în munca lor în timp ce stabilesc limite, dedicându-se cauzelor sociale atunci când este posibil și reîncărcându-și bateriile alături de cercul lor apropiat.

Gestionarea inteligentă a timpului este secretul unei vieți împlinite

Gestionarea timpului a devenit o provocare majoră pentru a rămâne implicat la locul de muncă, precum și în afara acestuia. Având în vedere că, de-a lungul vieții, o persoană va petrece sute de mii de ore lucrând, angajații caută libertatea de a-și folosi timpul cu sens. Întrebați cum ar dori să petreacă câteva ore libere suplimentare, ei au ales în mod covârșitor timpul cu cei dragi și starea de bine personală, fie că este vorba despre a face exerciții fizice sau a petrece momente de calitate. 

Potrivit studiului, companiile au mult de câștigat dacă identifică realitățile individuale ale angajaților, pentru a cultiva aceste noi forme de implicare.

Ca orice tip de relație, implicarea angajaților se bazează pe un sentiment de reciprocitate care depășește remunerația, deși salariul rămâne în topul priorităților.

Pentru companii și organizații, această schimbare reprezintă o oportunitate majoră. Conform studiului, angajații sunt atrași de angajatori care îndeplinesc trei așteptări cheie: creștere și autonomie, conexiuni umane și o atmosferă pozitivă la locul de muncă, precum și beneficii materiale (salariu, beneficii, etc.).

În cele din urmă, implicarea se cultivă în timp. Testimonialele incluse în studiu arată că viețile angajaților sunt diverse și unice, chiar și în rândul celor cu profiluri de implicare similare. Ei au așteptarea ca organizația lor să recunoască această diversitate și să îi susțină în parcursul lor. Acest lucru înseamnă oferirea unei experiențe personalizate pentru angajați și beneficii flexibile.