Cât de bolnavă este infrastructura medicală din România și de ce întârzie atât de mult investițiile

România are un ritm greoi de modernizare a infrastructurii spitalicești și mai ales de construcție a unor spitale noi, deși are la dispoziție fonduri europene consistente, spun experții.

România are un ritm greoi de modernizare a infrastructurii spitalicești și mai ales de construcție

După 1989, România a construit puţine spitale noi din fonduri publice, iar perioada de inaugurare s-a întins și pe 10 ani la unul dintre ele, a explicat pentru „Adevărul” Raluca Șoaita, fondator al Tesseract Architecture care face parte din echipa tehnică de experți implicați într-un proiect al Băncii Mondiale în România, "Reforma Sectorului Medical – Îmbunătățirea Calității Sistemului Medical în România."

Potrivit acesteia, în prezent, prin PNRR, România are la dispoziţie 2,2 miliarde de euro pentru a moderniza infrastructura spitalelor și în cadrul acestuia program au fost depuse, conform informațiilor din spațiul public, aproximativ 50 de dosare din care au fost selecţionate jumătate.

„Timpul de implementare este scurt, unele proiecte sunt imature, echipele de implementare sunt în formare, deci câte dintre acestea vor avansa şi vor vedea construcţia ridicată, vom vedea. Pe lângă PNRR, mai sunt şi alte programe prin care se pot finaţa spitalele – POS cu disponibilitate de 5.8 mld. EUR, 1.2 mld. euro pentru moment pentru cele 3 spitale regionale, fonduri ale autorităţilor locale sau finaţări pentru digitalizare, eficientizare energetică care şi ele sunt importante pentru acest domeniu”, a adăugat ea.

Aceasta a adăugat că, în prezent sunt în lucru mai multe spitale publice din România, printre care şi două de dimensiune mare – de 800 şi respectiv 900 paturi – care au bugete estimate de aproape jumătate de miliard de euro (Spitalul Județean Sibiu și Spitalul Județean Focșani).

Proiectarea lor a fost finanțată direct din sursele bugetelor locale, nu prin PNRR și sunt începute în urmă cu 2-3 ani. Mai sunt în lucru şi alte proiecte în cadrul unor instituţii publice ca Institutul Inimii de la Târgul Mureş, Spitalul Judeţean Buzău, Spitalul Judeţean Tulcea, Spitalul de Boli Infecţioase Constanţa, Spitalul Judeţean Arad, Spitalul Elias din Bucureşti, Institutul de pneumologie Marius Nasta, Spitalul de Neurochirurgie din Iaşi, etc.

„Un proiect la care lucrăm de ceva vreme şi de care suntem mândri este cel din cadrul Spitalului pentru copii Marie Curie (aprox. 470 paturi). Acesta a trecut printr-o etapă importantă - de reorganizare a serviciilor medicale şi a întregii infrastructuri - atât medicală cât şi tehnică, administrativă şi de logistică. Suntem pe punctul de a recepţiona lucrările din primele două etape şi ne concentrăm pe a treia, prin care toate serviciile medicale ale spitalului se vor muta în clădirea nouă”, a adăugat expertul.

De ce întârzie investițiile publice

Vorbim despre finanțări care țin de voință politică şi nu de strategii coerente de dezvoltare şi prioritizare a investiţiilor, aşa cum în mod normal ar trebui să se întâmple. Listele sunt de multe ori realizate din proiecte susţinute politic şi nu din proiecte prioritare sau mature, bine coordonate. Cu mici excepții pe care le întâlnim în activitatea noastră, în general investiția se deblochează atunci când există un interes politic la mijloc.

Vorbim, de asemenea, de lipsă de știință la toate nivelurile, ceea ce este foarte grav pentru România anului 2023, după ce am traversat o pandemie și după ce am aflat cu toții că lumea este în schimbare, iar noi pericole epidemiologice pot apărea oricând. Absorbția unei finanțări majore presupune know-how financiar, administrativ şi de management de proiect, precum şi de cunoştinţe tehnice şi de implicarea unor echipe complexe de specialiști care au experienţă în acest domeniu. Ne-au lipsit multă vreme în funcţii cheie oameni pregătiți și vizionari, care pot mişca proiectele medicale. Cu toate astea, întâlnim din ce în ce mai des în structurile publice şi echipe entuziasmate care fac realizabile astfel de proiecte.

Care sunt pericolele

Infrastructura medicală din ţară este formată din clădiri vechi, unele construite acum mai bine de o sută de ani şi asupra cărora foarte puţine intervenţii au fost realizate. Spitalele stau să ardă sau să cadă peste oameni. Cunoştinţele şi buna voinţă a personalului medical nu sunt tot timpul susţinute de clădiri conforme, de management şi strategii adecvate, ceea ce duce deseori la erori şi ineficienţă în actul medical.

În general, clădirile medicale sunt mari consumatoare de energie, ale noastre consumă şi mai mult pentru că nu sunt renovate şi adaptate la noile nevoi. Acestea sunt ineficiente într-o perioadă în care ştiinţa ne arată că putem reduce mult costurile şi consumul de energie prin simpla aplicare a noilor soluţii.

Strategii de dezvoltare a sistemului medical neadecvate, strategii de finanţare eronate, o infrastructură depăşită şi periculoasă pentru utilizatori sunt unele din motivele care au dus la pierderea de personal medical specializat – o mare parte au emigrat spre ţări din vestul Europei.