Cardul European de Sănătate loveşte în veniturile companiilor autohtone de asigurări

Introducerea Cardului European de Asigurări Sociale de Sănătate ar putea diminua cu 20% încasările asigurătorilor din poliţele medicale de călătorii în străinătate"Nu suntem

Introducerea Cardului European de Asigurări Sociale de Sănătate ar putea diminua cu 20% încasările asigurătorilor din poliţele medicale de călătorii în străinătate
"Nu suntem îngrijoraţi, spune Livia Dragomir, directorul direcţiei asigurări de sănătate la Allianz ţiriac Asigurări. Ne aşteptăm ca această scădere a subscrierilor să aibă loc doar în 2007, după care piaţa va reveni la normal. Aşa s-a întâmplat în Ungaria, în primul an după aderare, ca şi în alte ţări ale Uniunii Europene care au introdus Cardul European de Sănătate", adaugă Dragomir.
Dacă Allianz ţiriac nu-şi face probleme, dat fiind procentajul relativ redus al acestor asigurări în portofoliul companiei, alte firme de asigurări au de ce să fie îngrijorate. Roumanie Assurance International se bazează în proporţie de 56% pe asigurările de călătorii în străinătate şi are încheiate contracte cu aproape toate firmele mari de turism. La rândul lor, City Insurance, o companie de nişă, şi Certasig deţin portofolii în care asigurările medicale de călătorii ocupă procentaje de 96%, respectiv 85%. Pentru aceste firme, diminuarea business-ului, chiar şi pentru un an, reprezintă o problemă importantă, dat fiind dependenţa lor de acest tip de asigurări.
Transportul cu ambulanţa costă între 50 şi 500 de euro
Revenirea pieţei la normal după un an de zile este pusă de asigurători pe seama faptului că, în acest răstimp, cei care călătoresc în străinătate vor realiza faptul că o asigurare privată este oricum mai utilă, chiar dacă deţin şi un Card European de Sănătate. şi asta în primul rând pentru faptul că o poliţă de asigurare medicală acoperă şi serviciile medicale la clinicile private, nu doar cele asigurate de sistemul social din fiecare ţară UE. Exemplificând, vom spune că dacă cineva suferă un accident la ski într-o staţiune din Austria sau Elveţia, nu va găsi decât clinici private în zonă, iar Cardul European de Sănătate este inutil în această situaţie. În lipsa unei asigurări private, persoana va trebui să scoată bani din buzuna, iar serviciile medicale în Uniunea Europeană nu sunt deloc ieftine. O zi de spitalizare (parte hotelieră şi nursing, intervenţiile chirurgicale fiind plătite separat) costă între 400 şi 700 EUR, iar o banală operaţie de apendicită , 2.000 de euro. Transportul cu ambulanţa este şi el foarte scump, între 50 şi 500 euro, iar dacă ambulanţa are medic însoţitor, costul este dublu. Dincolo de acest aspect, Cardul European de Sănătate nu asigură decontarea tuturor cheltuielilor medicale, nici dacă asiguratul apelează la o clinică din sistemul public pentru a-şi rezolva problemele de sănătate.
În Germania, de pildă, rezidenţii trebuie să suporte o parte din costurile spitalizării (circa 10 euro/zi), chiar dacă sunt asiguraţi în sistemul public; un cetăţean român nevoit să apeleze la serviciile medicale din această ţară pe baza Cardului European va trebui să se supună aceloraşi reguli. În alte state, lucrurile sunt şi mai complicate. Turistul plăteşte factura medicală şi îşi recuperează banii de la Casa de asigurări de sănătate din ţara lui. Ce se întamplă însă dacă respectivul nu are suficienţi bani să achite serviciile medicale sau în cât timp Casa de asigurări de sănătate se obligă să-i restituie banii, sunt întrebări deocamdată fără răspuns.
În România se vor emite 2 milioane de carduri
Nu în ultimul rând, există şi alte riscuri pe care o asigurare privată le acoperă, iar Cardul European nu face acest lucru. Este vorba despre cheltuielile de repatriere medicală (cu sau fără însoţitor) sau cele cu repatrierea în caz de deces.Introdus treptat în ţările Uniunii Europene începând cu 2004, Cardul European de Asigurări Sociale de Sănătate n-a reuşit să convingă prea mulţi locuitori ai Uniunii de utilitatea sa. "Aproximativ 90% din cetăţenii UE călătoresc având o asigurare de călătorie, şi nu Cardul European", spune Dumitru Tudor , preşedintele Roumanie Assurance International. În România se vor emite 2 milioane de carduri, pentru circa jumătate din numărul total al asiguraţilor CNAS (aprox. 4 milioane). Cifra este considerată mult prea mare, în condiţiile în ca datele Institutului Naţional de Statistică arată că, în 2004 (ultimul an pentru care există statistici), numărul românilor care au călătorit iîn străinătate n-a depăşit 500.000. (Constantin Năstase)