Bunurile şi serviciile contractate în România în cazul realizării reactoarelor 3 si 4 de la Cernavodă ar ajunge la 1,8 miliarde de euro

Pentru a-şi reduce costurile, statul vrea să găsească investitori pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă

În cazul în care reactoarele 3 si 4 de la Cernavoda vor fi realizate, acest lucru înseamnă bunuri şi servicii în valoare de 1,6-1,8 miliarde de euro ce vor fi contractate din industria românească, un număr de 16.000 de locuri de munca şi un venit anual estimat la bugetul de stat de 55 de milioane de lei, potrivit unui studiu realizat de Romatom, asociaţia care grupează toţi actorii din domeniu care activează în ţara noastră.

Din cele 16.000 de locuri de muncă, un număr de 8.300 există deja în industria pe orizontală, în vreme ce alte 7.800 se vor adăuga în condiţiile primirii de comenzi pentru unităţile 3 şi 4.

"Romatom estimează că potenţiala participare a industriei nucleare româneşti la finalizarea proiectului Unităţilor 3 şi 4 Cernavodă cu bunurile şi serviciile identificate în cadrul acestui studiu poate fi evaluată la circa 40-45% din valoarea totală a proiectului, ceea ce reprezinta o contribuţie importantă, cu impact deosebit asupra economiei naţionale", se arată în document.

Potrivit acestuia, un miliard de euro vor fi pierduţi dacă nu se va continua cu realizarea reactoarelor atomice.

"Renunţarea la acest proiect va afecta semnificativ eficienţa şi siguranţa sistemului energetic, va demobiliza până la dispariţie industria nucleară orizontală românească, o serie de cheltuieli deja efectuate (structurile existente, apa grea, consultanţa din perioada 2009-2012 etc) reprezentând circa un miliard de euro, nu vor mai fi valoricate”, se mai arată în document.

Proiectul celor două reactoare era evaluat la 2 miliarde de euro în 2007 iar suma s-a dublat în anii următori. Ultima evaluare, realizată recent, arată costuri de 6,5 miliarde de euro.

"Mai multe firme participante la studiul Romatom au declarat că sunt dispuse să se autorizeze/reautorizeze ca furnizor calificat de bunuri şi servicii pentru centrale nuclearoelectrice, în conformitate cu cerinţele normelor CNCAN, condiţionat de existenţa comenzilor interne pentru domeniul energeticii nucleare", mai arată documentul.

Problema e că statul are 84% din acţiuni, însă nu-şi permite investiţia. Restul de 16% sunt deţinute de Enel şi ArcelorMittal. Grupurile CEZ, RWE, Iberdrola şi GdF SUEZ s-au retras rând pe rând din proiect. 

Statul încearcă acum să gasească noi investitori, pentru a-şi reduce cota la 40%. În acest scop se poartă de mai mult timp discuţii cu o serie grupuri din China şi Coreea de Sud.