Bătălia pentru Fondul Proprietatea: Impetum, strategia de creștere și testul maturității pieței

Fondul Proprietatea (FP), simbol al pieței de capital din România, intră într-o nouă etapă. După mai bine de un deceniu de administrare de către Franklin Templeton, acționarii sunt chemați să decidă cine va prelua mandatul. În prim-plan se află parteneriatul ROCA FP- Impetum Management și IRE AIFM din Luxemburg, o formulă care promite o schimbare de paradigmă: de la lichidare controlată, la strategie de creștere. Procesul nu a fost lipsit de controverse, însă vocile din piață indică faptul că România ar putea fi martoră la un pas important în consolidarea maturității sale investiționale. Pentru a contura un tablou complet, am stat de vorbă cu Adrian Negrescu (analist economic), Adrian Năţoi (consultant) și Radu Boanţă (avocat). 

Sursă foto: Arhivă

În opinia analistului economic Adrian Negrescu, discuția trebuie așezată încă de la început pe baze corecte: „O primă confuzie care se face în piață, intenționat sau nu, este că administratorul selectat pentru Fondul Proprietatea ar fi o firmă românească, un fel de IMM fără background investițional incapabilă să susțină activitatea fondului. În realitate vorbim de un parteneriat investițional ce poartă denumirea ROCA FP şi care reuneşte IRE AIFM HUB, administrator de fonduri de investiţii alternative cu sediul în Luxemburg, activ pe piaţa din România, şi o echipă locală de specialişti cu expertiză relevantă în administrarea activelor şi management de investiţii”.

La rândul lor, consultantul Adrian Năţoi și avocatul Radu Boanţă atrag atenția asupra inovației de guvernanță aduse de modelul propus. „Impetum ar putea aduce pe piața fondurilor de investiții din România o practică consacrată la nivel european și internațional prin utilizarea „Investment Advisory” a Impetum Management. Deși larg întâlnită în jurisdicțiile relevante pentru private equity, această structură lipsește încă din peisajul local al AFIA autorizate și FIA (spuse autorizării în egală măsură) în România.

Implementarea Investment Advisory nu este însă lipsită de provocări, în special din perspectiva cerințelor de guvernanță și conformitate prevăzute de AIFMD și MiFID, unde necesitatea și relevanța acestei structuri trebuie justificate atât în raport cu investitorii, cât și cu autoritatea națională de supraveghere. Răspunsul la întrebarea „de ce Impetum?” constă în dovedirea capacității acesteia de a înțelege și valorifica rolul „Investment Advisory” în arhitectura de management și guvernanță a unui AFIA care administrează un FIA”, susțin cei doi, la unison.

Strategia de creștere vs lichidare

După ani în care Franklin Templeton a pus în practică strategia de lichidare și distribuire de dividende, apare acum o altă propunere. „România are nevoie ca de aer de o alternativă la clasica dezvoltare pe bază de finanţare bancară. Datele statistice arată că, în prezent, cererea de credite corporate în lei a atins cel mai scăzut nivel din ultimii 5 ani, şi asta din cauza dobânzilor uriaşe, de peste 9%, şi a condiţiilor tot mai dure de finanţare”, afirmă Adrian Negrescu.

Conform spuselor sale, pentru majoritatea companiilor româneşti, este o misiune aproape imposibilă să ia un credit, să se dezvolte cu o finanţare la un asemenea cost. De aceea, el crede că strategia celor de la FP este salutară în actualul context economic: în loc să lichideze fondul, să îl crească, pas cu pas, şi să îl transforme într-un fond naţional de investiţii capabil să susţină afacerile româneşti, să ofere o finanţare mai ieftină şi mai ales know-how. „O asemenea strategie ar aduce un plus pentru economia românească dar şi pentru acţionarii FP, care ar avea acces, astfel, la o zonă investiţională cu mare potenţial de viitor şi, bineînţeles, cu câştiguri pe măsură”, completează Adrian Negrescu

Dacă analistul pune accent pe lipsa de finanțare bancară și pe rolul FP ca alternativă, juriștii atrag atenția asupra cadrului de reglementare și asupra faptului că o strategie de creștere nu poate fi implementată decât cu rigoare și documentare solidă.

Experiența Impetum

Principalele atuuri ale echipei Impetum se bazează pe experiența acumulată în proiectele anterioare (chiar din alte domenii) și pe capacitatea de a implementa planul de gestionare al FP precum și al investițiilor asumate față de investitori, sunt de părere Adrian Nățoi și Radu Boanță. „Aceasta cu atât mai mult cu cât portofoliul FP este constituit preponderent din active de tip private equity, deși categoria în care este încadrat în prezent obligă administratorul (oricare ar fi el) să asigure FP o expunere consistentă pe active de tip public “equity-listed securtities”, cu excepția acelor active „legacy” transferate de statul român cu titlu gratuit (dacă ne uităm la prețul de intrare în portofoliul FP)”, adaugă ei.

De altfel, experiența Impetum în zona de insolvență și restructurare de active se suprapune, într-o anumită măsură, cu actualul portofoliu de private equity al FP, sunt de părere aceștia. „Totuși, administrarea unui FIA nu se rezumă la componenta investițională, ci presupune și conformarea la un cadru de reglementare riguros, atât european, cât și național, aplicabil în cazul unui AFIA și al unui FIA. În acest context, Impetum (prin ROCA și AGISTA) a intrat recent pe piața FIA autorizate, unde gestionează, deocamdată, un număr redus de fonduri:  unele apar a fi deja autorizate, altele încă în așteptarea aprobării. Această lipsă de tracțiune locală pare a fi suplinită prin parteneriatul Impetum cu IRE AIFM–Luxembourg (adica un AFIA), care va putea prelua întreaga responsabilitate și diligență impusă de AIFMD, indiferent de structura adoptată de cele două entități - inclusiv, eventual, prin utilizarea unui „Investment Advisory” furnizat de Impetum Management”, continuă specialiștii.

Totul pleacă de la expertiza în piața de capital, explică Adrian Negrescu. „Și aici cred că cei care au făcut selecția pentru noul administrator au luat în calcul toate elementele. Spre deosebire de FT, aici vorbim de un joint venture între un jucător experimentat la nivel european şi un grup de firme din România, specializate în private equity şi consultanţă”. 

O nouă direcție pentru piața de capital

În opinia sa, Fondul Proprietatea trebuie să treacă la un alt nivel investiţional, superior. Mai exact, de la strategia de lichidare a participaţiilor, pusă cu succes în aplicare de Franklin Templeton, ROCA FP propune o soluţie de creştere a valorii fondului, de extindere a business-ului, de implicare tot mai activă în economia reală. „Notorietatea brandului, prezenţa la bursă, expertiza administratorilor şi mai ales strategia propusă crează premizele unui potenţial boom investiţional care să avantajeze atât acţionarii cât mai ales piaţa de capital din România. Avem nevoie de exemple de succes, de fonduri de investiţii care să deschidă drumul capitalului străin spre România prin astfel de vehicule investiţionale şi cred că FP poate fi catalizatorul unei noi tendinţe economice care să ofere un plus de atractivitate pieţei de capital româneşti”, consideră analistul economic. 

„ROCA FP vine cu o soluţie investiţională pe care o afirm de ani de zile ca fiind absolut necesară pentru economia românească. În timp ce alte ţări precum Polonia, Cehia, Slovacia şi chiar şi Bulgaria şi-au dezvoltat un ecosistem de fonduri de investiţii capabil să susţină performanţa economică, să genereze investiţii şi locuri de muncă, România a rămas în urmă”, mai spune Adrian Negrescu.

Analistul susține și că avem nevoie de soluţii inovative de business, de strategii ancorate în realitatea economică. „De lichidat poate oricine, de construit este mai greu şi e de salutat că avem oameni care cred că putem construi astfel de proiecte investiţionale în România. În plus, mai e un aspect important. Dacă la prima selecţie a administratorului au fost foarte multe oferte, în momentul de faţă au existat doar două. De ce nu vor unii ROCA FP? Poate pentru faptul că îşi propune să păstreze banii în economia românescă, ceea ce este absolut salutar. În ultimii 30 de ani am văzut prea mulţi ,,investitori străini’’ care urmăreau doar exportarea profiturilor.”

Întrebați dacă o strategie activă de investiții, de tip „growth”, este realistă pentru FP în acest moment al pieței, Adrian Nățoi și Radu Boanță spun că „o strategie de succes depinde întotdeauna de nivelul de documentare, de rigoarea fundamentării și, nu în ultimul rând, de experiența echipei care o implementează: ideal, o echipă care a mai parcurs acest exercițiu și în practică, nu doar la nivel teoretic”. Ca principiu, completează ei, nu există o „strategie câștigătoare” pentru un FIA ci există doar strategii care funcționează până în momentul în care piața le contrazice. Atunci, inevitabil, acestea trebuie ajustate sau completate cu noi direcții, întrucât tezele investiționale rareori rezistă viitorului exclusiv în forma lor inițială.

„Să nu uităm că FP are o particularitate esențială prin modul în care a fost înființat, existența sa fiind de mai multe ori modificată: de la perioadă determinată, la nedeterminată și, în prezent, din nou stabilită pe un număr de ani (durata de funcţionare actuală a FP este până la 31.12.2031 cu posibilitate de a fi prelungita de AGEA pe perioade suplimentare de 5 ani). În aceste condiții, orice transformare a sa într-un fond de tip „evergreen” (nemuritor) sau orientarea către o altă direcție strategică trebuie fundamentată cu maximă atenție și în deplină concordanță cu cadrul legal și așteptările investitorilor”, amintesc aceștia.

Riscurile strategiei de creștere

Întrebat care sunt riscurile unei tranziții de la strategia de distribuire a dividendelor către una axată pe creșterea portofoliului, Adrian Negrescu arată că provocarea majoră vine din modul în care gândesc mulți investitori din România. „Vrem bani acum, rapid, nu ne interesează viitorul”, aceasta este, în opinia lui, logica dominantă pe piața locală, unde mulți trăiesc din câștiguri pe termen scurt și caută randamente imediate. El adaugă însă că, pentru investitorii de portofoliu, cei care se raportează la randamente într-o perspectivă de durată, schimbarea de strategie ar putea fi o mare oportunitate. Dacă Fondul Proprietatea va reuși să se transforme într-un catalizator investițional pentru economia românească, randamentele pe termen lung ar putea fi spectaculoase. Riscurile există, spune analistul, dar ele sunt proporționale cu evoluția economiei. „Își imaginează cineva că România va rămâne pe loc, fără să mai crească în viitor?”, punctează el retoric.

În paralel cu aceste dezbateri despre strategie, apariția unor noi investitori puternici în acționariat arată că Fondul rămâne atractiv pe termen lung. Mai precis, Adrian Negrescu vede în apariția investitorilor sloveni o confirmare a potențialului Fondului Proprietatea. „Intrarea agresivă în piaţă a investitorilor sloveni dovedeşte, dacă mai era nevoie, potenţialul de creştere a business-ului FP. Şi ei văd oportunităţile, aşa cum o fac şi cei de la ROCA FP. Estimez că, odată cu desemnarea noului administrator, să vedem o adevărat fenomen investiţional asociat Fondului Proprietatea,” spune analistul.

Această mișcare se înscrie în direcția mai amplă a repoziționării FP către o strategie de creștere. „În loc de lichidare, o strategie de creştere. De asta are nevoie FP şi economia românească în general. Dezvoltarea FP prin intermediul atragerii de investitori şi susţinerea companiilor cu potenţial va crea un plus de interes pentru piaţa românească, pentru Bursa de Valori Bucureşti. Doar prin exemple pozitive, de bune practici, de creştere economică, de dezvoltare, vom reuşi să atragem investitori de calibru, de anduranţă, nu doar speculatori interesaţi de câştigurile conjuncturale,” arată Adrian Negrescu.

Maturitatea pieței și votul din 29 septembrie

El subliniază și că această tranziție transmite un semnal puternic despre maturitatea pieței de capital din România. „Piaţa de capital românească se află într-un moment pozitiv. Creşterea se vede zi de zi la BVB, se simte în listările de succes din ultimii ani, în schimbarea de percepţie a investitorilor. Şi mai e un lucru important. Vedem tot mai mulţi români simpli că investesc la bursă, în titluri, în ITF-uri, în tot felul de vehicule investiţionale şi asta înseamnă că suntem pe drumul cel bun. FP trebuie să fie un catalizator al acestui optimism investiţional, un exemplu de bune practici că putem construi o piaţă de capital solidă pe termen lung, să construim soluţii financiare, investiţionale pentru viitor.”

Cât privește rezultatul votului din 29 septembrie, Negrescu evită speculațiile, dar rămâne optimist: „N-aş vrea să anticipez, să mă antepronunţ însă cred că perspectivele sunt pozitive.”

În același timp, Adrian Nățoi și Radu Boanță susțin că diminuarea capitalizării FP după distribuția semnificativă către acționari, în urma vânzării participației în Hidroelectrica, reduce impactul său sistemic asupra pieței locale. În acest context, adaugă ei, chiar dacă rezultatul votului din 29 septembrie ar putea genera un anumit efect de emoție asupra prețului acțiunilor FP, amploarea acestuia este de așteptat să fie mai redusă decât în trecut, când FP avea o pondere și o vizibilitate mult mai mare. „Lichiditatea acțiunilor FP rămâne relevantă pe segmentul său, însă influența asupra bursei în ansamblu este limitată, în special având în vedere repoziționarea FP după distribuția legată de Hidroelectrica”.

Conform spuselor acestora, astăzi nu se poate vorbi de un administrator „pur” românesc, iar nici modelul imaginat de parteneriatul Impetum - IRE AIFM–Luxembourg nu reprezintă o administrare exclusiv locală. În același timp, actualul administrator (Franklin Templeton) nu poate fi considerat un model global în sens strict, întrucât echipa de administrare este una locală. Din acest motiv, dialectica dintre „administrator global” și „administrator românesc” nu oferă, în realitate, un răspuns clar la așteptările investitorilor. Aceste așteptări sunt concentrate, în primul rând, pe ceea ce promite administratorul și pe ceea ce livrează efectiv, atât în materie de distribuții, cât și prin capitalizarea reflectată în preț.

În opinia lor, într-o piață europeană tot mai interconectată și într-un cadru internațional precum cel al private equity, unde natura duală a FP – între public equity și private equity – da și sinergia cu activitatea de M&A joacă un rol important, această distincție tinde să își piardă relevanța. „Un model de administrare mixt, care să îmbine avantajele unei expuneri internaționale cu cele ale unei echipe locale, pare a fi soluția cea mai potrivită”, conchid ei.

Fondul Proprietatea (FP), creat în 2005 pentru a despăgubi foștii proprietari deposedați de regimul comunist, a devenit între timp un simbol al pieței de capital din România. Listat la Bursa de Valori București în 2011, fondul a avut sub administrarea Franklin Templeton un parcurs marcat de restructurarea portofoliului, distribuirea unor dividende record și listarea istorică a Hidroelectrica (H2O) în 2023: cel mai mare IPO din Europa Centrală.

Cu active de aproximativ 500 de milioane de euro rămase în gestiune, FP se află acum în pragul unei schimbări. Mandatul Franklin Templeton se apropie de final, iar acționarii urmează să decidă la adunarea generală din 29 septembrie 2025 cine îi va lua locul.

Comitetul Reprezentanților FP a recomandat desemnarea ROCA FP, un consorțiu format din Impetum Group: compania fondată de antreprenorul Andrei Cionca, cunoscută pentru activitatea în restructurare și private equity - și un administrator de fonduri din Luxemburg (IRE AIFM). Modelul propus presupune ca Impetum să identifice oportunități de investiții în România, care să fie apoi gestionate în Luxemburg, cu obiectivul declarat de a dubla în câțiva ani valoarea fondului la 1 miliard de euro.

Procesul nu a fost lipsit de controverse. Un grup de acționari minoritari a contestat procedura, cerând mai multă transparență și chiar reluarea selecției. În același timp, fonduri de investiții din Slovenia: Axor, Equinox și Intus - au acumulat peste 5% din voturi, semnalând interesul străin pentru această etapă-cheie. Structura actuală a acționariatului arată că investitorii de retail din România dețin circa 60% din capital, ceea ce face ca votul lor să fie decisiv pentru direcția pe care o va lua Fondul Proprietatea.