Salariul minim creşte de anul viitor. Cele trei scenarii de majorare

Salariul minim creşte de anul viitor. Cele trei scenarii de majorare

Ludovic Orban FOTO gov.ro

Salariul minim va creşte de la 1 ianuarie 2020, cu 7,2% până la 2.230 lei, dar numai pentru persoanele fără studii superioare. Premierul Ludovic Orban a prezentat marţi cele trei scenarii de majorare a salariului minim.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mai precis, salariul minim va creşte cu 150 lei brut, respectiv cu 83 lei net, de la 1 ianuarie 2020. În plus, va dispărea salariul minim diferenţiat pentru studii superioare şi medii.

Ludovic Orban a explicat de ce salariul minim nu va creşte cu 100 de lei, aşa cum promisese PSD. „Sigur că această temă a salariului minim pe economie este o temă pe care există o varietate mare de puncte de vedere exprimate, care nu întotdeauna converg. Am încercat să căutăm să găsit o formulă de creştere a salariului minim care să ţină de date obiective din economie, pe indicatori economici, care să ţină cont de realităţi, dar să atingă şi obiectivul salariului minim. Analizând creşterile, putem constata că nu a existat o regulă precisă în ultimii cinci ani, că această regulă s-a făcut pe fază de voinţă din partea Guvernului şi nu pe baza luării în calcul a unor elemente. Creşterea salariului minim trebuie să aibă la bază nişte elemente care ţin de profitabilitatea firmelor. Prin creşterea salariului minim am încercat să nu afectăm profitabilitatea companiilor”, a declarat Orban.

Scenariul I

Majorarea salariului minim brut cu rata anuală a inflației în luna octombrie 2019 (3,4%), conform datelor INS și cu creșterea reală a productivității muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2080 lei la 2230 lei.

Acest scenariu prezintă avantajul - în opinia Guvernului - că asigură politicii salariului minim un caracter de sustenabilitate, generat de componenta de productivitate, pe lângă acela de menținere a puterii de cumpărare, generat de componenta ratei inflației.

%MW = (1+%IPC/100)*(1+%prod/100) * 100-100

%MW = creșterea salariului minim %IPC = rata inflației

%prod = creșterea reală a productivității pe persoană ocupată

Scenariul II

Majorarea salariului minim brut cu rata anuală a inflației în luna octombrie 2019 (3,4%), conform datelor INS și cu creșterea reală a productivității muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2080 lei la 2230 lei;

În plus față de scenariul 1, se instituie unui mecanism de corecție în funcție de dinamica creșterii economice:

  în cazul în care diferența dintre creșterea economică prognozată pentru anul în care se majorează salariul minim și cea estimată pentru anul precedent este în intervalul +/- 0,5 puncte procentuale, înseamnă un grad ridicat de stabilitate a creșterii economice, coeficientul de creștere fiind 0%;

  în cazul în care această diferență este mai mare de 0,5 puncte procentuale şi până la 1,5 puncte procentuale, se adaugă sau se scade proporțional, fără a depăși 1 punct procentual;

  în cazul în care această diferență este mai mare de 2 puncte procentuale, se adaugă sau se scade proporțional, negociat, fără a depăși 2 puncte procentuale.

%MW = (1+%IPC/100)*(1+%prod/100) * 100-100 + cor*(%PIBT-%PIBT-1)

%MW = creșterea salariului minim %IPC = rata inflației

%prod = creșterea reală a productivității pe persoană ocupată

cor*(%PIBT-%PIBT-1) = coeficientul de corecție ce reprezintă un procent (cor) din diferența dintre creșterea economică din anul pentru care se majorează salariul minim (%PIBT) și cea estimată pentru anul precedent (%PIBT-1)

Pe lângă faptul că se asigură sustenabilitatea și se majorează puterea de cumpărare a salariului minim, prin această metodă se evită agravarea situației economice prin deteriorarea profitabilității firmelor ca urmare a unor costuri suplimentare nesustenabile, când are loc o încetinire abruptă a dinamicii PIB, iar pe de altă parte creează premisele ca salariații să beneficieze suplimentar de efectele unei accelerări a dinamicii PIB în anul pentru care se ia decizia de majorare.

Mecanismul de corecție funcționează și ca un stabilizator al profitabilității sectorului privat.

Scenariul III

Majorarea salariului minim brut cu rata anuală a inflației în luna octombrie (3,4%), conform datelor INS și cu creșterea reală a productivității muncii pe persoană angajată în anul 2018 (3,7%), conform datelor Eurostat, ceea ce înseamnă o majorare cu 7,2%, respectiv de la 2080 lei la 2230 lei;

În plus față de Scenariul 1, se instituie un mecanism de corecție în funcție de rata șomajului, respectiv: coeficientul de corecție este un procent din diferența dintre rata efectivă și "rata naturală" a șomajului, acesta fiind negociat cu partenerii sociali.

Pentru "rata naturală" a șomajului se folosește NAWRU (non-accelerating wages rate of unemployment, respectiv acea rată a șomajului care nu exercită presiuni suplimentare în sensul creșterii salariilor), estimată cu ajutorul metodologiei comune la nivelul tuturor statelor membre UE, iar pentru rata efectivă a șomajului se folosește cea determinată conform metodologiei BIM.

%MW = (1+%IPC/100)*(1+%prod/100) * 100-100 + cor*(S-NAWRU) %MW = creșterea salariului minim

%IPC = rata inflației %prod = creșterea reală a productivității pe persoană

cor*(S-NAWRU)= coeficientul de corecție ce reprezintă un procent (cor) din diferența dintre rata șomajului (S) și rata naturală a șomajului (NAWRU)

Această metodă prezintă, în plus față de sustenabilitate și majorarea puterii de cumpărare, avantajul că ține cont de poziția ciclică a economiei și contribuie la atenuarea excesului de cerere prin luarea în considerare a situației de pe piața muncii. În cazul în care rata șomajului efectiv coboară sub nivelul său natural, procentul de creștere a salariului minim rezultat la primul paragraf este diminuat și în acest fel creșterea câștigului mediu brut este încetinită față de scenariul I, presiunile inflaționiste se reduc iar excesul de cerere, dacă este cazul, se atenuează.

O situare a ratei efective a șomajului peste rata naturală este compatibilă cu necesitatea unei creșteri a salariului minim pentru angajarea de forță de muncă și diminuarea șomajului. Mecanismul de corecție funcționează și ca un stabilizator al pieței muncii.

Pentru anul următor, mecanismul de corecție nu va fi aplicat întrucât creșterea PIB pentru 2020 este previzionată la 4,1%, de la 4,0% cât se estimează pentru anul 2019, iar rata șomajului conform metodologiei BIM este prognozată la 3,8%, rată egală cu cea naturală. Cu privire la impactul asupra consumului, este estimată o creștere a consumului final al populației de 0,3%. În același timp, este de aşteptat şi o majorare a importului bunurilor de consum, cu un impact asupra importurilor totale de 0,1%. În consecinţă, la nivelul creşterii economice se estimează o majorare de 0,2%.

Ţinând cont de faptul că măsura afectează ramuri precum comerţul şi transporturile s-a avut în vedere influenţa asupra creşterii preţurilor de consum, dar impactul este unul redus, de numai 0,1%.

Pentru estimarea efectului majorării salariului minim asupra câştigului salarial mediu brut s-a folosit coeficientul de transmitere, calculat pe baza distribuţiei componentelor grilei de salarizare pe baza calificărilor. Astfel, la o majorare cu 1% a salariului minim, câştigul salarial mediu brut se majorează cu 0,3%. În condiţiile aplicării măsurii de majorare a salariului minim cu 7,2% câştigul salarial mediu brut poate creşte cu 2%.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările