Noua lege a pensiilor: cât va fi pensia minimă şi cum va fi diminuată pentru cei care contribuie la pensiile private

Potrivit proiectului noii legi a pensiilor, pensia minimă reprezintă un prag minim al cuantumului pensiei şi se stabileşte în procente, minim şi maxim, din salariul minim brut pe ţară garantat în plată, în funcţie de stagiul de cotizare realizat.

Astfel, procentul minim este de 45%, aferent stagiului minim de cotizare, la care se adaugă câte 1% pentru fiecare an de stagiu de cotizare realizat peste 15 ani, fără a depăşi procentul maxim de 75%.

„Cuantumul pensiei minime se modifică ori de câte ori se modifică salariul minim brut pe ţară garantat în plată”, se arată în actul normativ, care ar urma să intre în vigoare în 2021.

Guvernul şi-a propus însă creşterea „netului” cu câte 100 de lei anual, ceea ce ar duce salariul minim la 1.262 de la începutul anului viitor şi 1.362 de lei în 2020, respectiv un salariul brut de 2.079 de lei în 2019 şi 2.259 de lei în 2020.

Potrivit reglementărilor cuprinse în noua lege a pensiilor asta ar însemna că în 2019, când salariul minim brut va fi de 2000 lei, pensia minimă va fi de 900 lei (1500 lei max.), urmând ca în 2020, când salariul minim va fi de 2100 lei, pensia minimă să fie de 945 lei (1575 lei max,), iar în 2021, la un salariu minim de 2200 lei, pensia minimă să fie de 990 lei (1.650 lei max.).

Pensia minimă se acordă pensionarilor dacă nivelul cuantumului pensiei, cuvenit sau aflat în plată, se situează sub nivelul pensiei minime.

Pensia minimă scade dacă pensionarul obţine pensie şi din alte state

În situaţia persoanelor care beneficiază, prin cumul, de una din categoriile de pensie prevăzute la art. 46 alin. (1), respectiv pensia pentru limită de vârstă; pensia anticipată; pensia de invaliditate; pensia de urmaş, sau de pensie din sisteme neintegrate sistemului public de pensii (pensiile private, fie că sunt obţinute de la Pilonul II sau Pilonul III – n.red.), de pensie din alte state, precum şi de drepturi stabilite şi plătite de casele teritoriale de pensii în baza unor legi speciale, la acordarea pensiei minime se are în vedere nivelul cuantumurilor însumate ale tuturor acestor venituri.

Cu alte cuvinte, pensia minimă plătită de stat pentru aceste persoane scade în funcţie de pensia privată sau pensia obţinută din străinătate.

Pensii diminuate pentru cei care contribuie la pensii private

Noua lege a pensiilor penalizează aportul românilor la pensiile private, pensia acestora urmând să fie diminuată cu raportul dintre contribuţia care ar trebui plătită statului minus contribuţia la Pilonul II şi contribuţia care ar trebui plătită statului.

 „În situaţia asiguratului care contribuie la un fond de pensii administrat privat, punctajul lunar stabilit în condiţiile prezentei legi se corectează cu raportul dintre cota de contribuţie de asigurări sociale datorată la sistemul public de pensii de către asigurat, prevăzută de Codul fiscal, din care s-a dedus cota de contribuţie aferentă fondului de pensii administrat privat şi cota de contribuţie prevăzută pentru persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale”, se arată în proiectul de lege a pensiilor.

Contribuţia fiecărui angajat la pensiile de stat este stabilită la 25% din valoarea lunară a veniturilor, sumă din care se va scădea contribuţia de 3,75% care ajunge la Pilonul II de pensii private obligatorii. Rezultatul se împarte la cota întreagă care ar trebui să ajungă la stat, în cazul în care angajatul nu contribuie şi la Pilonul II.

Pensionarii din străinătate, obligaţi să dovedească de două ori pe an că n-au murit

Pensionarii care au domiciliul stabil în străinătate şi primesc pensia lunară de la Casele de pensii din România vor fi nevoiţi să trimită de două ori pe an autorităţilor un „certificat de viaţă”. Procedura de transmitere va fi stabilită prin ordin al preşedintelui Casei Naţionale de Pensii publice (CNPP).

Noua lege a pensiilor, supusă dezbaterii publice pe site-ul Ministerului Muncii, obligă pensionarii cu domiciliul stabil în străinătate să informeze de două ori pe an autorităţile din România că încă mai trăiesc.

„Pentru a beneficia de drepturile cuvenite din cadrul sistemului public de pensii, beneficiarii drepturilor băneşti acordate de casele teritoriale de pensii stabiliţi pe teritoriul altor state, denumiţi în continuare beneficiari nerezidenţi, au obligaţia de a transmite semestrial, până cel târziu la data de 31 martie, respectiv până la data de 30 septembrie ale fiecărui an, un certificat de viaţă”, se arată la alin. (5) al art. 102 din noua lege a pensiilor.

Procedura de transmitere a certificatului de viaţă se stabileşte prin ordin al preşedintelui CNPP, este prevăzut în următorul alineat al aceluiaşi articol.

Pe de altă parte, legea prevede că beneficiarul va suporta cheltuielile de transfer a drepturilor băneşti.

„ Cheltuielile generate de transferul în străinătate al prestaţiilor de asigurări sociale, inclusiv comisioanele de schimb valutar, se suportă de beneficiar, cu excepţia plăţilor care intră sub incidenţa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr.197/2010, în cazul acestora din urmă comisioanele fiind suportate, proporţional, de către beneficiar şi de către casele teritoriale de pensii. Cheltuielile generate de transferul din străinătate al prestaţiilor de asigurări sociale, cuvenite şi neîncasate, se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat”, prevede actul normativ.