În acest moment 86 dintr-o sută de români au card bancar, arată cea mai recentă statistică Lidl, realizată în cadrul proiectului „100 de români“, lansat cu ocazia Centenarului Marii Uniri. Din păcate însă, aceaşi statististică ne arată că doar 67 dintr-o sută folosesc cardul bancar pentru a efecua plăti curente. Acest rezultat ne plasează în coada Uniunii Europene, unde statisticile referitoare la media persoanelor care deţin carduri bancare şi le folosesc constant, în viaţa de zi cu zi, este de 90 dintr-o sută de cetăţeni. La acest capitol ne depăşeşte şi Bulgaria, unde 72 de oameni dintr-o sută folosesc cardurile pentru plăţile curente.

Gradul de bancarizare este un indice important în ceea ce priveşte modernizarea unei economii, a bunăstării unei economii şi a capacităţii statului de a ţine sub control anumite aspecte negative, în special, economia subterană. Conform specialiştilor creşterea gradului de bancarizare ar aduce venituri importante la bugetul de stat, deoarece ar scoate din zona economiei subterane, unde se folosesc plăţi cash, sume importante de bani ce vor fi fiscalizate. Din păcate, în România majoritatea posesorilor de carduri bancare îşi scot toţi banii în ziua de salariu, doar o mică parte dintre ei preferând să facă plăţile cu ajutorul acestui intrument bancar. La această situaţie, care ne plasează în coada UE, contribuie inclusiv statul român, în condiţiile în care aproximativ 25% dintre bugetari, în special din zona admnistratiei rurale, îşi primesc salariile cash.

Specialiştii români în economie consideră că este nevoie de programe de educare financiară a populaţiei referitoare la folosirea instrumentelor bancare, astfel încât, decalajul faţă de celelalte state din UE să fie recuperat. Un lucru îmbucurător în acest sens  este că Strategia Naţională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 aprobată de Guvern, include tactici de atenuare a deficitului în raport cu media europeană. Potrivit studiilor, doar 1 din 5 adulţi are o înţelegere a produselor financiare de bază, plasând România pe ultimul loc în Europa, cu o rată a educaţiei financiare de 22%. Lipsa educaţiei financiare a populaţiei reprezintă, la rândul său, un obstacol în calea creşterii creditării, dar şi a dezvoltării economiei. România are cel mai scăzut nivel de bunăstare din Uniunea Europeană, iar soluţia este tratarea cauzelor care plasează ţara noastră pe această poziţie. În acest sens, rolul educaţiei financiare este esenţial pentru creşterea bunăstării economice, acest aspect fiind evidenţiat prin decalajul economic dintre noi şi restul statelor europene.