Autostrada Bucuresti - Brasov, pe linie moarta

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Dupa ce fondurile alocate pentru realizarea tronsonului de autostrada Brasov - Bors au fost diminuate de cateva zile cu 100-130 milioane de euro, semnele de intrebare au inceput sa planeze si asupra

Dupa ce fondurile alocate pentru realizarea tronsonului de autostrada Brasov - Bors au fost diminuate de cateva zile cu 100-130 milioane de euro, semnele de intrebare au inceput sa planeze si asupra realizarii celeilalte portiuni importante, Bucuresti-Brasov. Conducerea Ministerului transporturilor, Constructiilor si Turismului - MTCT intentioneaza sa renunte la sistemul de Parteneriat Public Privat - PPP, prin care urma sa fie realizat tronsonul Bucuresti -Brasov, a declarat ieri conducerea Asociatiei Romane a Antreprenorilor de Constructii - ARACO. "Am aflat ca s-ar intentiona sa nu se folosesca bani din sistemul de PPP la aceasta autostrada, caci acestia vor veni garla in Romania dupa aderare, ceea ce nu este cazul", a spus Alexandru Dobre, membru in conducerea ARACO si fost presedinte al asociatiei. Portiunea de autostrada Bucuresti-Brasov are o rentabilitate mai mare decat ruta alternativa avuta in vedere de MTCT, respectiv Coridorul IV de transport european- Bucuresti-Pitesti-Sibiu-Deva-Lugoj- Timisoara-Nadlac, spun constructorii, care citeaza un studiu de trafic efectuat pentru cele doua variante. Varianta agreata in prezent de MTCT presupune si construirea autostrazii printr-o zona caracterizata de alunecari de teren (zona Lovistei), spun constructorii. Acestia au prezentat fotografii cu lucrarile publice efectuate in zona care au fost distruse de alunecarile de teren (linia ferata Curtea de Arges - Rm.Vacea). Constructorii nu contesta ca au un interes direct in derularea lucrarilor la autostrada Bucuresti-Brasov, dar spun ca este normal in situatia in care rezultatele pe primele doua luni in sector sunt cu 10% inferioare celor de anul trecut si ca acum, in Romania, mai sunt 380.000 de muncitori in constructii, comparativ cu 900.000 in anii '90. Mai mult, derularea lucrarilor la autostrada Bucuresti-Brasov nu presupune eforturi bugetare, deoarece in sistemul PPP banii necesari sunt pusi la dispozitie de contractorii straini. Realizarea variantei care urmeaza sa traverseze localitatile Pitesti - Sibiu - Deva urmeaza sa fie finantata din fonduri europene rambursabile (BERD, BEI) si contributii bugetare (30%), in timp ce tronsonul Bucuresti-Ploiesti-Brasov ar urma sa fie finantat integral de constructorii straini, care vor recupera banii in 30 de ani dupa intrarea in exploatare.

Pozitia Ministerului Transporturilor
"Avand in vedere ca procedurile existente de parteneriat public privat in infrastructura nu sunt compatibile cu normele aplicate in UE, institutiile financiare internationale nu finanteaza proiectele aflate in negociere conform acestor proceduri, ceea ce duce la cresterea costurilor de finantare. (...) In perioada urmatoare, reprezentantii ministerului, ai BEI, ai BERD cu sprijinul Comisiei Europene, vor adapta procedurile de derulare a parteneriatului public-privat specific proiectelor de infrastructura la cerintele reglementarilor europene... Drept consecinta, negocierile desfasurate pana in prezent in temeiul normelor actuale de parteneriat public-privat au fost intrerupte".

Economie

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite