Autoritatile vor trebui sa decida deprecierea mai mare a leului si cresterea dobanzilor la credite

avertizeaza economistii

Privit cu ochi critici de expertii FMI si economistii romani, deficitul de cont curent a marcat si in luna iunie o crestere substantiala (281 de milioane euro), astfel incat pe primul semestru majorarea este cu 27,3 la suta mai mare fata de aceeasi perioada a anului trecut. Cauza este bine cunoscuta: dezechilibrul balantei comerciale, care, pe sase luni, indica un deficit de 1,556 miliarde euro. Si asta, exclusiv datorita saltului importurilor. Semnalul de alarma a fost deja tras de analisti si bancheri, dar, deocamdata, opinia generala este ca ar fi prea devreme pentru dramatizari. Nu, insa, si pentru intrebari. Care sunt riscurile ca acest deficit sa depaseasca, pana la sfarsitul anului, limita de 4,8 la suta din PIB convenita cu FMI? Ce impact ar avea asupra economiei un deficit de cont curent "sarit" din grafice? "Cifrele pe luna iulie ne vor arata configuratia pe intreg anul. Deficitul de cont curent ramane in continuare ridicat, chiar daca in luna iunie a fost mai mic decat in mai, ceea ce arata ca au aparut niste corectii. Daca deficitul de cont curent va fi de circa 300 de milioane lunar, se ajunge la un nivel nesustenabil din punct de vedere economic", apreciaza economistul Daniel Daianu, fost ministru al Finantelor. Cifrele oficiale arata ca, in luna mai, deficitul lunar de cont curent a fost de 400 milioane euro, in iunie de 281 milioane euro, cu mult peste media primelor patru luni ale anului (125 milioane euro). La randul sau, consilierul BNR Lucian Croitoru afirma ca "in lunile iulie si august, deficitul de cont curent s-ar putea atenua, fiind vorba despre un proces ciclic". Deoarece principala cauza a cresterii deficitului o constituie importurile, Daianu afirma ca majorarea de la 1 septembrie a pretului la energie ar putea sa diminueze cererea interna si in acest fel sa atenueze si tendinta de crestere a importurilor. In privinta exporturilor sunt insa slabe sperante sa asistam la imbunatatiri, deci la o echilibrare a balantei comerciale. Pe de-o parte din cauza recesiunii economice din zona euro (spre care se indreapta peste 70 la suta din exporturile romanesti) iar pe de alta din cauza caderii euro, care ii va lovi pe unii exportatori. Un euro mai slab induce un curs leu-euro mai domol, dar un curs leu-dolar mai depreciat. "O scadere mai puternica a euro fata de dolar ar putea insemna un soc pentru exportatorii pe zona euro", spune Daianu. O prima concluzie ar fi deci ca evenimentele internationale (aprecierea dolarului) combinate cu cele interne (cresterea pretului la energie) ar putea fi un antidot la efervescenta importurilor, atenuand indirect deficitul de cont curent. Daca, insa, in lunile urmatoare vom avea un deficit de cont curent de circa 300 de milioane euro lunar? "Atunci Banca Nationala, Ministerul Finantelor si cel al Economiei vor trebui sa actioneze", sustine Daianu. El afirma ca BNR, intr-o buna coordonare cu Ministerul Finantelor, va fi nevoita sa stranga mai mult din lichiditatile de pe piata si sa deprecieze leul (in raport cu cosul valutar) mai accentuat. "Finantele vor trebui de asemenea sa reduca deficitul cvasifiscal, iar Ministerul Economiei sa urmareasca atent negocierile salariale din societatile de stat", a adaugat Daianu. Consilierul BNR Lucian Croitoru spune ca fara o crestere a dobanzilor la credite (n.r. care ar descuraja indirect importurile) deficitul contului curent "va aluneca si mai mult". In opinia sa, in acest caz, impactul pentru economie va fi nul doar daca vor exista fondurile finantarii acestuia. "Atata timp cat exista finantarea deficitului de cont curent nu vor fi probleme. Dar, peste o anumita limita, cei care finanteaza vor deveni sceptici si nu vor mai dori sa participe la finantarea acestuia. O astfel de situatie ar putea crea probleme in 2004, pentru ca, daca nu ai sursa de finantare, reducerea deficitului va insemna renuntarea la o parte din consum", a punctat Croitoru. In concluzie, scapat de sub control, deficitul de cont curent ar putea obliga autoritatile sa treaca din nou la "stransul curelei", dupa anul electoral.