Interviu Autoritățile vor colecta date despre portofelele virtuale. Ce trebuie să știe românii și cum își pot proteja finanțele
0Într-un interviu acordat „Adevărul”, Gabriel-Ioan Avrămescu, prim-vicepreședinte ASF, coordonator al Sectorului Instrumente și Investiții Financiare, a explicat ce prevede Regulamentul european MiCA și care sunt principalele aspecte ale acestuia care vor fi implementate în România.
Adevărul: Ce prevede Regulamentul european privind piețele de criptoactive (MiCA)?
Gabriel-Ioan Avrămescu: Regulamentul (UE) 2023/1114 privind piețele criptoactivelor, cunoscut sub denumirea de MiCA (Markets in Crypto-Assets), stabilește un cadru juridic unitar la nivelul întregii Uniuni Europene pentru emitenții de criptoactive și pentru furnizorii de servicii aferente acestora. Acesta este un act legislativ cu aplicabilitate directă în toate statele membre, având ca obiectiv principal reglementarea pieței criptoactivelor într-o manieră coerentă și armonizată.
Regulamentul se aplică anumitor tipuri de criptoactive (tokenuri de monedă electronică - EMT, tokenuri bazate pe active - ART, precum și alte forme de criptoactive) și vizează, totodată, serviciile conexe oferite în legătură cu acestea. Scopul principal al MiCA este de a întări încrederea consumatorilor, de a reduce riscurile sistemice asociate și de a asigura o supraveghere convergentă și eficientă la nivel european.
Printre elementele-cheie ale acestui regulament se numără stabilirea unor cerințe clare de autorizare pentru furnizorii de servicii de criptoactive, obligații de transparență pentru emitenții de criptoactive, precum și norme de conduită menite să protejeze investitorii. Odată autorizate, aceste entități sunt înscrise în registrul gestionat de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), ceea ce permite identificarea și verificarea lor la nivel european.
Totodată, MiCA oferă un cadru predictibil care sprijină inovația responsabilă în sectorul activelor digitale.
Este important ca investitorii să fie conștienți că, chiar și după intrarea în vigoare a regulamentului MiCA, pot exista entități care oferă servicii cripto în UE fără a fi autorizate. Aceste firme nu intră sub supravegherea autorităților competente și, prin urmare, nu respectă cerințele impuse de regulament în ceea ce privește protecția consumatorilor, guvernanța, capitalul sau transparența operațională. Interacțiunea cu astfel de entități expune investitorii la riscuri semnificative.
Au loc consultări între ASF, BNR, ANAF, Ministerul Finanțelor și alte instituții
Adevărul: Ce demersuri face ASF pentru implementarea Regulamentului MiCA?
Gabriel-Ioan Avrămescu: Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a inițiat discuții la nivel tehnic cu Banca Națională a României (BNR), Ministerul Finanțelor (MF), Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și alte instituții relevante, în vederea elaborării legislației naționale necesare pentru aplicarea Regulamentului MiCA la nivel național. Obiectivul principal este să fie stabilite clar atribuțiile fiecărei autorități, să se aloce responsabilitățile între instituțiile statului și să se contureze cadrul legislativ care va permite punerea în practică a regulamentului european la nivel național.
În paralel, ASF este implicată în grupurile de lucru ale ESMA, unde se lucrează la dezvoltarea standardelor tehnice de reglementare și implementare. Scopul acestor eforturi este de a asigura o aplicare cât mai coerentă a MiCA în toate statele membre ale Uniunii Europene.
ASF și-a asumat un rol activ în procesul de implementare a Regulamentului MiCA, conștientizând importanța protejării consumatorilor din România în contextul dezvoltării pieței criptoactivelor și al riscurilor asociate acestora.
Pe plan intern, ASF și-a reafirmat constant rolul esențial în procesul de implementare a acestui regulament, atât prin poziții oficiale, cât și prin comunicări publice care evidențiază angajamentul instituției față de protejarea consumatorilor din România în fața riscurilor generate de investițiile în criptoactive.
Totodată, ASF a început să investească în digitalizare și modernizarea sistemelor informatice interne, pentru a putea gestiona eficient procesele de autorizare, supraveghere și raportare legate de piața criptoactivelor. Aceste schimbări sunt esențiale pentru ca instituția să poată răspunde noilor provocări aduse de tehnologiile financiare emergente.
În plus, ASF a continuat să emită avertismente publice legate de riscurile asociate investițiilor în criptoactive, în special în cazul celor oferite de entități neautorizate. Aceste avertismente, emise atât la nivel național cât și în colaborare cu ESMA și EBA, au ca scop informarea publicului și încurajarea unei atitudini prudente față de acest tip de investiții.
Se vor face și angajări, simultan cu formarea personalului
Adevărul: Ați întâmpinat dificultăți în aplicarea regulamentului? Care sunt acelea?
Gabriel-Ioan Avrămescu: Provocările întâmpinate țin în primul rând de complexitatea tehnologică și de caracterul transfrontalier al pieței criptoactivelor. Este un domeniu care se mișcă într-un ritm fără precedent, unde inovația depășește adesea capacitatea mecanismelor tradiționale de reglementare și supraveghere de a o absorbi.
Aplicarea efectivă a Regulamentului (UE) 2023/1114 privind piețele criptoactivelor (MiCA) și integrarea noilor tehnologii în supravegherea financiară reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru autoritățile europene și naționale. În cazul ASF, aceasta se suprapune cu constrângeri legate de resursele umane disponibile în prezent și cu nevoia de a angaja, de a forma și de a specializa personalul în domeniul tehnologiilor emergente. Și mă refer aici la blockchain, la fintech, la regtech sau la inteligență artificială.
Criptoactivele, tehnologiile blockchain, contractele inteligente și serviciile din zona DEFI evoluează într-un ritm mai rapid decât pot reacționa sistemele de control instituțional. Pentru ca o autoritate de supraveghere să poată ține pasul cu aceste transformări, trebuie să înțeleagă mecanismele tehnologice care le susțin – de la infrastructura blockchain și tokenizare, până la logica smart contracts și a stablecoins; să adapteze instrumentele clasice de analiză la realități descentralizate, în care trasabilitatea și controlul tradițional sunt limitate, sau să dezvolte instrumente complet noi; să își construiască competențe de supraveghere bazate pe date și algoritmi, capabile să identifice din timp riscurile de conduită sau de fraudă; și, nu în ultimul rând, să recruteze și să mențină personal înalt calificat.
Pentru ASF, provocarea este dublă: una de natură tehnologică și alta instituțională. În plan intern, ea se traduce prin consolidarea unei culturi organizaționale orientate spre competență tehnologică și prin nevoia de a recompensa adecvat expertiza. O instituție care dorește să supravegheze piețele digitale ale viitorului trebuie să poată concura pentru specialiști pe o piață globală, extrem de competitivă, unde competențele sunt rare și foarte căutate.
Prin urmare, ne-am structurat activitatea pe mai multe direcții de acțiune. În primul rând, participăm la programe de formare și certificare în domenii precum blockchain, fintech, regtech și inteligență artificială aplicată supravegherii, atât prin inițiative interne, cât și prin colaborări la nivel european. În al doilea rând, vom dezvolta un nucleu interdisciplinar de expertiză, care să reunească specialiști din protecția consumatorilor, IT, analiză de date, reglementare financiară și juridic. În paralel, construim parteneriate cu universități, centre de cercetare și instituții europene precum ESMA și EIOPA, pentru a asigura actualizarea continuă a competențelor.
ASF participă activ și în grupurile europene de lucru dedicate finanțelor digitale și regimului pilot DLT, pentru a rămâne aliniată celor mai noi standarde tehnice și juridice. În același timp, explorăm integrarea tehnologiilor de supraveghere digitală – SupTech – în activitatea curentă, pentru a permite analiza automată a datelor provenite din platforme de criptoactive și din piețele descentralizate.
Resimțim totodată dificultăți generate de lipsa unei infrastructuri tehnologice comune între statele membre, necesare pentru verificarea tranzacțiilor și a fluxurilor de date. Identificarea entităților care operează fără autorizație, în special a platformelor online situate în afara Uniunii Europene, este un proces complex și anevoios. În plan intern, lucrăm la consolidarea cooperării interinstituționale între ASF, BNR, ANPC și alte autorități, pentru combaterea fraudei și a spălării banilor. Este o construcție pe termen lung, care cere viziune, competență și investiție în oameni.
„Investitorii pot deveni vulnerabili la promisiuni nerealiste”
Adevărul: Care sunt riscurile asociate investițiilor în criptoactive?
Gabriel-Ioan Avrămescu: Criptoactivele pot aduce un plus de inovație, eficiență și competitivitate sistemului financiar european și național, însă aceste avantaje vin însoțite de riscuri semnificative, care nu trebuie ignorate.
Investitorii trebuie să înțeleagă că nu toate criptoactivele sunt la fel și că nivelul de protecție variază considerabil. În unele cazuri, protecția legală lipsește complet. Printre riscurile majore se numără lipsa accesului la informații complete și transparente privind produsul, inexistența unui mecanism uniform de soluționare a reclamațiilor, riscul pierderii totale a fondurilor din cauza atacurilor cibernetice sau a fraudei, volatilitatea extremă a prețurilor, lipsa garanțiilor similare celor din sistemul financiar-bancar, precum și riscurile juridice asociate entităților care operează în afara Uniunii Europene, unde protecția investitorilor este limitată.
Un risc tot mai vizibil îl reprezintă și promovarea agresivă a unor produse de investiții în mediul online, inclusiv prin intermediul așa-numiților influenceri. În absența unei înțelegeri profunde a mecanismelor din spatele acestor produse, investitorii pot deveni vulnerabili la promisiuni nerealiste sau chiar la scheme frauduloase.
În esență, potențialul inovator al criptoactivelor este incontestabil, dar el trebuie însoțit de un nivel echivalent de educație financiară și de reglementare responsabilă.
„Este esențial să se evite ofertele agresive de pe rețelele sociale”
Adevărul: Ce ar trebui să știe românii? Cum își pot proteja finanțele?
Gabriel-Ioan Avrămescu: Românii trebuie să abordeze investițiile în criptoactive cu luciditate, prudență și cu o informare riguroasă. Inovația financiară nu este un teritoriu interzis, dar este unul care cere discernământ.
Primul pas este verificarea statutului furnizorului de servicii – dacă este sau nu autorizat în Uniunea Europeană în baza Regulamentului MiCA. Al doilea pas este o evaluare realistă a propriei toleranțe la risc: nu trebuie investit mai mult decât se poate pierde fără a afecta echilibrul personal sau familial. Înainte de orice decizie, investitorii ar trebui să citească documentele oficiale – cartea albă (white paper) – și să înțeleagă exact natura și riscurile produsului.
Totodată, este esențial să se evite ofertele agresive de pe rețelele sociale, promovate de influenceri sau canale neoficiale, precum și transferurile de fonduri către platforme care nu oferă date de contact clare ori promit randamente garantate.
ASF publică periodic avertismente pe site-ul oficial și pe canalele de social media ale instituției, tocmai pentru a proteja investitorii de aceste capcane. Avertismentele comune emise la nivelul EBA și ESMA – la care ASF contribuie activ – explică tipurile de criptoactive reglementate de MiCA, riscurile aferente și modalitățile de identificare a furnizorilor autorizați.
Educația financiară este, în fond, cea mai eficientă formă de protecție. Informația corectă este cea care separă curajul investitorului de imprudența speculatorului.
Adevărul: În România sunt mulți deținători de criptoactive? Există preferințe ale românilor pentru unele anume?
Gabriel-Ioan Avrămescu: În prezent, cadrul legislativ național privind aplicarea Regulamentului MiCA nu este încă finalizat, astfel încât Autoritatea de Supraveghere Financiară nu a fost încă desemnată ca autoritate competentă în implementarea acestuia.
ASF nu deține în acest moment date oficiale referitoare la deținerile de criptoactive ale investitorilor români, însă informațiile provenite din surse publice și private indică un interes tot mai mare și dețineri considerabile. După implementarea completă a Regulamentului MiCA, aceste date vor putea fi colectate, analizate și comunicate transparent, în beneficiul consumatorilor și al pieței financiare românești.
Abordarea ASF este una orientată spre prevenție, educație și protecția consumatorilor, cu scopul de a crea un cadru sigur, transparent și predictibil pentru investițiile în active digitale. Prin aplicarea Regulamentului MiCA, România va beneficia, pentru prima dată, de un cadru legal complet și unitar, care va impune autorizarea furnizorilor de servicii cu criptoactive, va garanta transparența informațiilor oferite investitorilor și va permite sancționarea entităților neautorizate.
Ceea ce este poate cel mai important, însă, este faptul că acest nou cadru va oferi un nivel uniform de protecție a consumatorilor la nivelul întregii Uniuni Europene, consolidând încrederea în piețele digitale și în potențialul lor de a contribui la economia viitorului.
Se încarcă comentariile...
