Autorităţile au elaborat legislaţia de vânzare a surplusului de emisii poluante

Ministerele Economiei şi al Mediului au elaborat cadrul legislativ de valorificare a surplusului de unităţi atribuite României (AAU) care stabilesc limita emisiilor de dioxid de carbon ale unei ţări, atribuite prin Protocolul de la Kyoto, potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei.

„Sumele rezultate din comercializarea surplusului de AAU-uri se vor constitui ca venit la Fondul pentru Mediu şi vor fi gestionate de către Administraţia Fondului pentru Mediu. Prin excepţie de la această prevedere, 10% din valoarea fiecărei tranzacţii se va face venit la bugetul de stat, până la îndeplinirea sumei angajate de România pentru finanţarea timpurie", se arată în comunicatul Ministerul Economiei.

Doar Guvernul poate vinde surplusul de emisii poluante

Comercializarea surplusului de unităţi atribuite României (AAU-uri) va fi realizată numai de către Guvern, fără intermediari, şi doar către statele semnatare ale Protocolui de la Kyoto. Reglementările elaborate de cele două ministere includ atât comercializarea surplusului de AAU-uri, cât şi finanţarea investiţiilor şi proiectelor care generează reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Proiectele pentru investiţii finanţate în acest mod vor fi aprobate prin hotărâri de Guvern.

În ultimii 20 de ani, România si-a redus cu 38% emisiile poluante

România poate obţine între unul şi două miliarde de euro din vânzarea către alte state a surplusului de unităţi (AAU) care stabilesc limita emisiilor de dioxid de carbon ale unei ţări, atribuite prin Protocolul de la Kyoto. Experţii Ministerului Economiei se bazează pe un preţ de 4-8 euro pentru o tonă de dioxid de carbon (echivalentul unui AAU), România având disponibile 300 de milioane de astfel de unităţi pentru perioada 2008-2012. Faţă de 1989, România şi-a redus cu 38% emisiile poluante.

Banii obţinuţi vor merge către proiecte energetice care implică tehnologii curate, precum cele de modernizare şi reabilitare a grupurilor, gazeificarea cărbunelui, producerea de energie regenerabilă şi cogenerarea de înaltă eficienţă, îmbunătăţirea eficienţei energetice a clădirilor, reducerea emisiilor în agricultură şi în transporturi, împădurirea unor suprafeţe de terenuri şi managementul deşeurilor.