ANALIZĂ Reţeta recesiunii din 2014: statul a tăiat masiv investiţiile

Guvernul a redus deficitul bugetar cu preţul intrării economiei în recesiune FOTO gov.ro

Reducerea cu aproape 2,5 miliarde de lei a cheltuielilor bugetare de capital în primele şapte luni a dus la oprirea de lucrări şi achiziţii publice care ar fi avut efect de multiplicare în economie. Lipsa investiţiilor a tras în jos inclusiv afacerile din sectorul privat.

De fiecare dată când statul a redus cheltuielile de capital, reprezentând în principal investiţiile publice, economia a intrat pe minus.

S-a întâmplat în anii de criză, 2009 şi 2010, când statul a redus investiţiile cu 11,9%, respectiv 23,2%, dar iată că se întâmplă şi în 2014, când în primele şapte luni reducerea investiţiilor a fost de 29%.

În termeni nominali, cheltuielile de capital din primele şapte luni ale acestui an au însumat 5,93 miliarde de lei, după ce în aceeaşi perioadă din 2013 totalizau 8,36 miliarde de lei, reiese din datele Ministerului Finanţelor.

Practic, investiţiile publice au scăzut cu aproape 2,5 miliarde de lei, iar efectele acestei reduceri s-au văzut imediat: economia a scăzut în primele două trimestre consecutiv, adică a intrat în recesiune.

Legătura dintre scăderea investiţiilor publice şi scăderea economiei este cu atât mai strânsă cu cât statul deţine o pondere semnificativă în PIB.

Potrivit Băncii Naţionale, ponderea angajamentelor administraţiei publice în Produsul Intern Brut (PIB) a ajuns la 44,2%, ceea ce arată gradul extrem de ridicat de dependenţă a economiei faţă de investiţiile statului (în alte ţări din UE, această pondere este sub 25%).

Mai trebuie precizat că investiţiile publice au un efect multiplicator în economie, adică fiecare leu investit angrenează în circulaţie 3-5 lei necesari dezvoltării unui proiect.

De aceea, neangrenarea a 2,5 miliarde de lei investiţii publice în prima parte a acestui an a avut ca efect recesiunea economică, o reţetă verificată de mai multe ori în istoria recentă.

Derută în mediul de afaceri

Liderii mediului de afaceri au arătat în repetate rânduri că principala problemă cu care se confruntă este incertitudinea.

Ei bine, după introducerea accizei suplimentare şi a taxei pe construcţiile speciale, combinate cu o reducere a investiţiilor publice din prima jumătate a acestui an, deruta este şi mai mare.

Iată ce a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, după ce a văzut cifrele oficiale: „Estimările iniţiale erau pentru o creştere de +0,5% în cel de-al doilea trimestru faţă de primul, dar rezultatele au fost de -1%. Avem o decelerare a activităţii economice. În primul rând, dacă vă uitaţi la deficitul bugetar, acesta este semnificativ mai mic faţă de limitele convenite cu FMI, ceea ce arată incapacitatea Guvernului de a atrage fonduri europene pentru investiţiile de infrastructură. Există o incertitudine la nivelul mediului de afaceri că poate vor fi introduse noi taxe. De asemenea, nu se ştie cum vor evolua politicile economice după alegeri“.

La rândul său, fostul ministru al Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, recomandă reluarea investiţiilor publice.

„Dacă se dă drumul la investiţii putem să redresăm situaţia prin utilizarea altui motor de creştere economică, şi anume construcţiile. Industria a încetinit arid, la agricultură nu este aşa cum s-a preconizat.
Dumnezeu ne-a dat ploaie, dar văd că nu se adevereşte ce a spus ministrul Cercetării, că dacă plouă o să avem belşug”, a declarat Ialomiţianu.

Ponta: Banii există, dar nu se cheltuiesc

Premierul Victor Ponta le-a cerut miniştrilor să finalizeze cheltuirea banilor alocaţi pentru investiţii, subliniind că aceste fonduri nu au fost tăiate, doar că nu s-a reuşit consumarea lor din motive ce ţin, între altele, de proceduri.

„Sunt încă disponibile proiecte importante de investiţii pe care, fie din cauza vremii, fie din cauza procedurilor din ce în ce mai lungi şi mai contestate şi complicate, încă nu le avem în derulare.
Nu a tăiat nimeni niciun ban de investiţii, însă nu s-au cheltuit“, a declarat premierul.

Creşte ponderea statului în PIB

În ultimii ani, deşi economiştii recomandă o menţinere şi chiar o reducere a intervenţiei statului în economie, ponderea administraţiei publice în PIB a crescut continuu.

Spre exemplu, potrivit Băncii Naţionale, angajamentele administraţiei de stat au avut o pondere de 33,8% în 2009, pentru ca la sfârşitul primului trimestru din 2014 aceasta să ajungă la 44,2%.

Şi creanţele deţinute de stat au crescut, ajungând la 25,1% în primul trimestru din acest an.