Cum arată, de fapt, economia României, în date şi cifre

Premierul Victor Ponta, ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, şi ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, trebuie să găsească resurse pentru reducerea CAS şi să grăbească absorbţia fondurilor europene  FOTO: Gov.ro

Economia României a crescut cu 2,6% în primul semestru al acestui an comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, dar, din punct de vedere scriptic, ţara noastră a reintrat în recesiune tehnică după ce în trimestrul al doilea a înregistrat cea mai mare scădere economică din întreaga Uniune Europeană, de 1% faţă de primele trei luni din an, iar datele pe primul trimestru au fost revizuite negativ, de la o creştere de 0,2% la o scădere de 0,2%.

Institutul Naţional de Statistică (INS) nu a anunţat public revizuirea evoluţiei economice din primul trimestru, de la creştere la scădere, dar informaţiile au apărut în datele oficiale ale Eurostat, biroul european de statistică.

Mai mult, avansul economic de 2,6% pe prima jumătate de an se situează sub aşteptările analiştilor, care estimau un plus de 3,5%. Surprizele negative sunt scăderea investiţiilor guvernamentale, din cauza slabei performanţe la atragerea fondurilor europene, scăderea investiţiilor private din cauza incertitudinilor economice şi electorale, la care se adaugă o performanţă proastă a agriculturii, din cauza inundaţiilor şi a condiţiilor meteo proaste. Pe de altă parte, au performat bine industria, exporturile, dar şi serviciile şi consumul. 

Una caldă, una rece

** Industrie. Producţia industrială a crescut în primul semestru al acestui an cu 9,1% ca serie brută şi cu 10,4% ca serie ajutată sezonier comparativ cu aceeaşi perioadă din 2014. Industria prelucrătoare a înregistrat o creştere de 12,1% în perioada menţionată, în timp ce mineritul şi energia au scăzut cu 1,2%, respectiv 1,1%. 

** Exporturi. Creşterea din industrie a dus, implicit, la o creştere a exporturilor. Acestea s-au ridicat la 25,52 miliarde de euro în primul semestru, în creştere cu 7,6% faţă de prima jumătate din 2013. 

** Servicii. Cifra de afaceri pentru serviciile prestate populaţiei a marcat un avans de 5,3% în primul semestru, în timp ce vânzările de servicii pentru firme au crescut cu 5,7%, pe fondul creşterilor din secorul IT – 19,3%. 

** Construcţii. Lucrările de construcţii au scăzut în primele şase luni cu 9,4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Este de precizat faptul că, pe categorii, construcţiile inginereşti au scăzut cu 25,4%, în timp ce, la clădirile rezidenţiale, s-a înregistrat o creştere de 49,6%. 

** Consum. Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a consemnat un avans de 8,6% (serie brută), respectiv 8,2% (ajustat sezonier). Vânzările de produse nealimentare au crescut cu 12,3%, la produsele alimentare există o creştere de 7,3%, iar la carburanţi a existat un plus de 3,8%. 

Ponta, foarte optimist

Premierul Victor Ponta este de un optimism debordant, afirmând că datele oficiale confirmă faptul că România continuă creşterea economică şi că ţara noastră are una dintre „cele mai solide creşteri din UE“, însă analiştii sunt îngrijoraţi cu privire la situaţia generală a economiei.

„Datele oficiale confirmă vestea bună – România continuă creşterea economică! Cu +2,6% faţă de semestrul similar de anul trecut, cu +9,1% creştere industrială şi în graficul creşterii de minim +2,5% pentru acest an. Avem în continuare una dintre cele mai solide creşteri din UE. Este ca şi când mergeam cu maşina cu 130 de kilometri la oră şi acum mergem cu 100 de kilometri la oră – dar mergem tot înainte!“, a postat Ponta pe Facebook. 

Analiştii, îngrijoraţi

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, afirmă, însă, că rezultatele sunt sub aşteptări. „Estimările erau pentru o creştere de +0,5% în cel de-al doilea trimestru faţă de primul, şi au fost la -1%. Avem o decelerare a activităţii economice. În primul rând, dacă vă uitaţi la deficitul bugetar, acesta este semnificativ mai mic faţă de limitele convenite cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), ceea ce arată incapacitatea Guvernului de a atrage fonduri europene pentru investiţiile de infrastructură. Sunt proiecte care nu se realizează. În privinţa scăderii investiţiilor private, raportul BNR arată o scădere a investiţiilor străine cu 10,3%. Sunt mai multe explicaţii: lipsa de încredere la nivel global, incertitudinile locale, la care putem adăuga deciziile Guvernului, precum introducerea accizei suplimentare sau taxa pe stâlp. În plus, nu avem o explicaţie cum va reduce Guvernul CAS cu 5 puncte procentuale, aşa că există o incertitudine la nivelul mediului de afaceri că poate vor fi introduse noi taxe. De asemenea, nu se ştie cum vor evolua politicile economice după alegeri“, a declarat, pentru „Adevărul“, Ionuţ Dumitru.

Nu sunt bani pentru reducerea CAS

Şeful Consiliului Fiscal a mai afirmat că inclusiv pe anul acesta trebuie găsite noi surse de finanţare a reducerii CAS cu 5 puncte procentuale la angajator. „Sursele suplimentare pe care se baza Guvernul, precum acciza suplimentară la carburanţi şi taxa pe stâlp sunt deja utilizate. Pentru acest an măsura poate fi acomodată, dar marea problemă o constituie anii viitori“, a conchis Ionuţ Dumitru. 

Mai puteţi citi: