La şase ani de la scandalul resurselor, Sterling îşi pregăteşte ieşirea din România. Compania vrea să vândă 50% din participaţiile aflate în Marea Neagră

La şase ani de la scandalul resurselor, Sterling îşi pregăteşte ieşirea din România. Compania vrea să vândă 50% din participaţiile aflate în Marea Neagră

Resursele din Marea Neagră sunt vitale pentru că vor elimina necesitatea importurilor  FOTO Shutterstock

Compania Sterling Resources, înregistrată în Canada, vrea să vândă până la jumătate din participaţiile pe care le deţine la trei perimetre petroliere din Marea Neagră, la şase ani de la scandalul privind acordarea concesiunilor câştigate la Haga de România în faţa Ucrainei.

„Având în vedere mărimea, complexitatea, riscul şi capitalul necesar pentru a dezvolta aceste perimetre offshore, este prudent din partea Sterling să-şi reducă participaţiile la aceste perimetre până la, probabil, aproximativ jumătate din nivelurile actuale“, a declarat Mark Beacom, vicepreşedintele pentru România al Sterling Resources, citată de Mediafax.

Perimtrele la care Sterling intenţionează să vândă participaţii sunt Midia şi Pelican (la care deţine 65%), respectiv Luceafărul (unde are 50%).

„Cu toate acestea, Sterling îşi menţine angajamentul de a desfăşura activităţi de foraj şi de dezvoltare pe aceste perimetre la un nivel de participare mai redus“, a spus Beacom.

Exxon, Petrom, Romgaz – posibili clienţi

Compania canadiană a încheiat în 2012 un acord cu ExxonMobil Exploration and Production Romania şi OMV Petrom pentru vânzarea unei participaţii de 65% la un segment al perimetrului Midia din Marea Neagră.

De asemenea, Romgaz are o opţiune de a cumpăra 10% din perimetrul Midia. În momentul exercitării opţiunii, Romgaz va trebui să plătească iniţial 9 milioane de dolari şi, ulterior primei producţii comerciale, să efectueze o plată de 3 milioane de dolari, plus 10% din costurile de explorare, potrivit prospectului de listare a Romgaz. La acestea se vor adăuga alte 10 milioane de dolari începând cu 2016, drept costuri de dezvoltare a zăcământului.

Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie, declara în luna noiembrie, la „Adevărul Live“, că Romgaz va exploata concesiuni în Marea Neagră, orice companie străină care exploatează resurse româneşti urmând a avea obligaţia de a avea ca partener o companie din ţara noastră. „Acolo unde există o exploatare a resurselor româneşti trebuie să fie şi o companie românească. De când am venit la minister am promovat această politică. Romgaz a intrat în câteva perimetre şi va intra şi în altele“, a spus ministrul.

„O companie ca Romgaz poate să acceadă la credite pe orice piaţă, nu întâmplător am dus această companie să o listăm la Londra, tocmai pentru a o internaţionaliza şi pentru a-i da posibilitatea să fie în jocul internaţional al producătorilor mari de gaze naturale“, a explica oficialul.

De asemenea, Romgaz mai deţine un drept de participare de 10% şi din alte două perimetre din zona Mării Negre, dezvoltate de către Lukoil (72%) şi Vanco (18%).

Scandal-monstru în 2008 cu perimetrele Sterling

Perimetrele respective deţinute de către Sterling au fost în centrul unui scandal-monstru în anul 2008, după ce Curtea de la Haga a dat dreptate României în privinţa diferendului privind platoul continental al Mării Negre. România a primit atunci circa 80% din teritoriul disputat. Numai că, în acel moment, s-a aflat că Guvernul Tăriceanu concesionase deja, în toamna anului 2008, o parte din aceste zone încă înainte ca statul să câştige procesul.

Gheorghe Buliga, fost director al Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), declara că reprezentanţii Sterling i-au pus în faţă un contract prin care statul român îşi ceda drepturile, atunci când se afla într-o delegaţie la Aberdeen (Scoţia), însă nu l-a semnat. „Sterling îmi pusese în faţă mai multe documente prin care statul român renunţa la drepturile sale. Era în engleză. Eu n-aveam nici o împuternicire să semnez aşa ceva. Am refuzat categoric“, declara Buliga, citat de Jurnalul Naţional. Întors în ţară, Buliga a fost de îndată destituit de premierul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, şi înlocuit cu Bogdan Găbudeanu, cel care avea să fie demis, la rândul său, de Emil Boc. Contractul iniţial era unul de împărţire a producţiei.

În data de 9 februarie 2009, Emil Boc îl acuză pe Tăriceanu direct în plenul Parlamentului: „Am văzut că domnul Tariceanu şi PNL-ul se opun îngheţării salariilor demnitarilor, crezând probabil că astfel îi sprijină în continuare pe cei care au facilitat afacerea Sterling Resources, pe cei cu care a pus la cale acea măsura prin care un contract de explorare şi partajare a profitului a fost transformat în contract de acord petrolier şi concesiune. A fost o acţiune premeditată a guvernului Tariceanu din 2007 pentru a pregăti mişcarea din 2008, la final de mandat, pentru a acorda acel contract care prejudiciază financiar interesele României, iar noi avem datoria să curmăm acest abuz“.

Acuzaţiile aduse de către Boc l-au făcut pe Tăriceanu să-l dea în judecată pentru calomnie. Tăriceanu ceruse daune de 100.000 de lei pentru acuzaţii defăimătoare, dar a pierdut procesul în 2011.

Mai puteţi citi:

Niţă: Am informaţii că şi alte perimetre din Marea Neagră conţin gaze naturale

Majoritatea statelor europene caută alte surse de aprovizionare cu gaze naturale decât Rusia, iar România se va concentra pe explorarea şi exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră, a declarat Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie, la un forum energetic.
 
Gigantul rus Gazprom ar putea pierde 1,41 miliarde de dolari anual în cazul în care ţara noastră ar renunţa complet la importuri datorită extracţiei de gaze de şist şi a producţiei din Marea Neagră, potrivit unei analize „Adevărul“.

Care este nivelul corect al redevenţelor la petrol şi gaze

Nivelul încasărilor statului din exploatări este unul dintre motivele pentru care de două săptămâni se protestează faţă de proiectul de la Roşia Montană. Anul viitor însă se prefigurează un scandal şi mai mare, în condiţiile în care în 2014 expiră termenul până la care nivelul redevenţelor la petrol şi gaze nu poate fi modificat. Statul român vrea să le crească „la media europeană”. „Adevărul” vă prezintă care sunt sistemele de taxare în lume.

Gazoductul Iaşi-Ungheni, ale cărui lucrări sunt programate să demareze începând de marţi, marchează atât expansiunea energetică a României în regiune, cât şi „eliberarea“ Republicii Moldova de sub dominaţia companiei de stat ruseşti Gazprom. Asta în condiţiile în care preţul de import din ţara noastră se va situa sub cel perceput de gigantul rus, dar peste nivelurile actuale pentru producţia internă din România, potrivit unei analize „Adevărul“.
 
Presa austriacă anunţă sfârşitul grandiosului proiect Nabucco, care urmărea alimentarea cu gaze naturale extrase din regiunea Mării Caspice, pentru a reduce dependenţa Europei de gazul importat din Rusia, de la compania de stat Gazprom.
 
România a importat în primele patru luni din 2013 o cantitate de gaze naturale de 592.500 tone echivalent petrol, cu 34,7% mai mică decât perioada similară din 2012, potrivit datelor oferite de către Institutul Naţional de Statistică (INS).
 
Ţara noastră va exporta gaze naturale în Republica Moldova din toamnă, iar în cinci ani vor intra în producţie gazele de şist şi cele din Marea Neagră.
 
Primul metru cub extras din zăcămintele din Marea Neagră este aşteptat să intre în consum abia în 2017, însă până în acest moment România nu ştie ce să facă cu acestea, din moment ce lipseşte infrastructura din Dobrogea pentru preluarea acestor cantităţi, iar producţia de electricitate în termocentralele pe gaz este substanţial redusă ca urmare a scăderii consumului şi a producţiei verzi.
 
România ar putea să nu vadă niciun metru cub de gaz din zăcămintele nou-prospectate din Marea Neagră din cauza unei modificări aduse legii petrolului, la insistenţele Uniunii Europene, în perioada de pre-aderare.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: