Adrian Mitroi: Timpul monedei naţionale a trecut, România trebuie să treacă la euro cât mai repede posibil

România trebuie să folosească întreg ciclul politic şi să adopte euro cât mai repede, întrucât toate contraargumentele amânării aderării la moneda unică europeană sunt mai puţin solide şi relevante astăzi, susţine Adrian Mitroi, profesor de finanţe comportamentale la Academia de Studii Economice (ASE), într-un interviu acordat Agerpres.

Acesta afirmă că România are nevoie de capital în euro ca să poată finanţa marile proiecte de infrastructură, deci cele generatoare de creştere economică susţinută pentru noul ciclu politic şi economic, însă "banii pentru aşa ceva sunt în special denominaţi în euro".

Profesorul de la ASE a mai vorbit în interviu despre atentatul de la Nisa, care afectează două puncte nevralgice ale europenilor, respectiv libertatea de circulaţie şi economia, precum şi despre piaţa de capital şi listarea pe bursă a companiilor cu capital de stat.

Argumentele amânării aderării sunt mai puţin solide

Toate argumentele amânării aderării sunt mai puţin solide şi relevante astăzi. Avem nevoie de capital în euro ca să ne finanţăm marile proiecte de infrastructură, deci cele generatoare de creştere economică susţinută pentru noul ciclu politic şi economic, iar banii pentru aşa ceva sunt în special denominaţi în euro.

Avem finanţare în lei doar pe termen scurt şi mediu, chiar dacă la preţ foarte bun, oricum în cantitate insuficientă pentru nevoile noastre de finanţare a creşterii economice reale.

Până nu o să acumulăm suficient capital disponibil investiţional, cel cu răbdarea şi abilitatea de a finanţa genul acesta de proiecte, trece ciclul acesta favorabil economic pentru noi. Cred, cu tot respectul, că timpul monedei naţionale a trecut, a spus economistul.

Disciplina alinierii politice şi aşezării publice după un program de aderare la euro este cartea cea bună pe care trebuie să o jucăm acum. Noi trebuie să participăm la masa europeană mai hotărât ca oricând. Suntem un jucător important şi în produs intern brut, dar şi în produs naţional brut.

Avem peste trei milioane de oameni care contribuie la produsul naţional brut al Uniunii Europene. Şi de aici avem un punct foarte bun de spus. În combinaţia asta mi se pare că business-planul pe care trebuie să-l aibă politicul românesc acum este doar unul strict economic şi de securitate, care să pună în prioritate relaţia şi strângerea rândurilor cu structurile economice, militare, de politică şi de securitate nord-atlantică şi europeană. Îmi e foarte clar ce avem de făcut: euro, mai aproape de UE.

Privatizările nu mai sunt o soluţie?

La această întrebare, Adrian Mitroi răspuns: S-a schimbat ceea ce până acum ceva timp părea "by the book". Lumea economică şi "realpolitikul" şi-au schimbat regulile şi noi trebuie să acţionăm agil în virtutea acestor reguli.

Nu mai cred în privatizări de dragul privatizării, care nu adaugă valoare economică chiar companiei, nu mai cred în privatizarea întreprinderilor de stat performante, ele pot să performeze economic şi social şi sub formatul acesta, nu mai cred că absolut întotdeauna capitalul şi "savoir faire"-ul privat ştiu să aducă soluţiile cele mai bune pentru că nici ei nu le au întotdeauna, ba chiar am început să cred că este posibil, câteodată, ca statul să fie un bun administrator, pentru simplul motiv că el trebuie să aibă grijă de un portofoliu întreg de corelaţii la nivel multi-sectorial, industrial, naţional, strategic.

Privatul nu are timp sau acţionar răbdător pentru a înţelege repercusiunile sociale şi economice la nivelul societăţii şi al deţinătorilor de interese, ale unor decizii strict de profitabilitate a afacerii. Nu mai cumpăr atât de uşor, deşi le cer studenţilor să rezolve studii de caz neverosimile despre virtuţile infailibile ale capitalismului, formatul actual de capitalism sub-performant, alocator vicios de capital şi de mal-investiţii.

Sper la o rafinare a capitalismului spre mai responsabil social, mai transparent şi mai eficace, cu interes pe termen lung, mai interesat de binele, în sens larg, al întregii societăţi, dar mai ales al copiilor noştri, a concluzionat economistul.