REPORTAJ Aşezămintele Brătianu, istoria abandonată a Bucureştiului

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO: Alberto Groşescu
FOTO: Alberto Groşescu

Complexul neoromânesc ridicat de soţii Ionel şi Elisa Brătianu în prima jumătate a secolului XX a prins anul 2022 doar pentru că a stat departe de ochii lumii. Pereţii scorojiţi şi crăpaţi, elementele arhitecturale deteriorate şi alte boli ale nepăsării pun Aşezămintele Brătianu pe lista clădirilor de patrimoniu care îşi cer drepturile.

Bucureştiul îşi păstrează istoria. Asemenea unui bătrân care a depozitat cu grijă, cu drag o pălărie veche, un cotor de bilet, o farfurie ciobită sau un ziar decolorat, aşa face şi vechea cetate de scaun. Clădirile mari, cu ieşire la bulevard, au fost monopolizate de oameni – fie le-au restaurat, fie le-au lăsat în paragină sau chiar demolat. Pentru mulţi, aceste clădiri înseamnă istoria mare – ne este greu să ne imaginăm Calea Victoriei fără Ateneu sau Palatul Regal şi, în egală măsură, ne pare incredibil că odată au existat, în Piaţa Victoriei, Palatul Sturdza, sau pe Bulevardul Magheru, un templu grecesc în miniatură, dedicat artei, Muzeul Simu.

Aşadar, Bucureştiul îşi păstrează istoria în lucrurile mărunte, personale – străzi lăturalnice, case acoperite de iederă sau wisteria, parcuri şi cimitire. Luând la pas Bulevardul Dacia, aproape de intersecţia cu Calea Victoriei, şirul de clădiri este întrerupt de un spaţiu măricel, betonat, înconjurat din ambele părţi de ziduri mâzgălite, în mijlocul căruia tronează o statuie impozantă. Chiar dacă este realizat dintr-un monolit de granit şi are mai degrabă un aer meditativ decât pătrunzător, aşa cum ni-l prezintă cărţile de istorie, este inconfundabilul primul prim-ministru al României Mari, Ion I.C. Brătianu. Statuia a fost realizată la 10 ani de la moartea sa, în 1937, însă dezvelită un an mai târziu. Iniţiativa a aparţinut soţiei sale, Elisa Brătianu, iar viziunea, sculptorului croat Ivan Meštrović. În spatele statuii, se poate întrevedea o alee flancată de arbori mari, cu coroane dese, care duce către o grădină liniştită, umbroasă, dar neîngrijită. Este grădina casei lui Ionel Brătianu. Iată cum Bucureştiul îşi ascunde comorile, departe de oameni, (prea) mulţi fără dragoste pentru trecut.

Perfectul neoromânesc

asezamintele bratianu foto alberto grosescu

Descendentă a familiei Ştirbey, Elisa s-a căsătorit cu Ionel Brătianu în 1907. O aristocrată desăvârşită şi o promotoare a culturii şi tradiţiilor române, ea şi-a dorit să locuiască într-o casă făcută de mâna ei – vorba vine, căci noua locuinţă avea să fie unul dintre proiectele de suflet ale arhitectului Petre Antonescu. Zis şi făcut. În 1908, soţii Brătianu cumpără terenul din apropierea Bisericii Amzei, de aproape 5.000 de metri pătraţi, de la Ştefan Fălcoianu, fost ministru de Război şi academician, şi în doar trei ani, clădirea principală a locuinţei, corpul B de astăzi, este gata – o arhitectură erudită, asemenea proprietarilor, care îmbina perfect elementele caselor tradiţionale cu frânturi orientale, bizantine şi renascentiste, într-un neoromânesc perfect.

În următorii doi ani, Brătienii îşi extind locuinţa cu un nou corp, fiind vecini de gard cu Maria Mihăescu, cunoscută mai degrabă sub numele de Miţa Biciclista. Această nouă clădire avea destinaţie clară: bibliotecă. La interior, de această dată, se impregnase aerul brâncovenesc – bolte, arcade, uşi, fereste, mobilier, toate aduceau aminte de voievodul iluminat al Ţării Româneşti, Constantin Brâncoveanu. Aici aveau să se adăpostească, până la venirea comuniştilor, peste 30.000 de cărţi, documente, înscrisuri, scrisori ale marilor familii boiereşti, hărţi şi multe alte astfel de obiecte de mare valoare culturală. Pe scurt, cea mai mare şi mai importantă bibliotecă particulară din România.

Nici Academia nu se pune în calea comuniştilor

Tot acest mare ansamblu cultural a fost desăvârşit în 1930. Până atunci, pe 11 iunie 1925 avea să se creeze „Fondul I.I.C. Brătianu“, iar pe 17 octombrie 1925 este înfiinţat „Aşezământul Cultural I.C. Brătianu“, instituţii menite să gestioneze biblioteca Brătianu, dar mai ales să fie un liant între noul spaţiu cultural şi public.

În 1927, Ionel Brătianu a murit acolo, printre cărţile mult iubite. Din casa de pe Strada Biserica Amzei, la numerele 5-7, el a fost purtat până la reşedinţa sa din Argeş, Vila Florica, de un car tras de boi. Douăzeci de ani mai târziu, comuniştii naţionalizează Aşezămintele Brătianu, iar până în 1989, corpuri din ansamblu au trecut, pe rând, în subordinea Sfatului Popular al Raionului Stalin, Secţiei Gospodăriei de Partid CC a Partidului Muncitoresc Român şi ICRAL Herăstrău. Întreaga colecţie a fost răspândită către bibliotecile bucureştene. Aşadar, acţiunea Elisei, din 1947, de a dona întreaga avere Academiei Române nu a salvat moştenirea liderului politic – în amintirea lui Brătianu rămânea doar statuia, ciuruită la rever de gloanţele sovieticilor, în ’44.   

Istoria păstrată pe nevăzute

După 1989, porţile Aşezămintelor s-au închis. Vremea şi timpul şi-au pus amprenta peste clădiri, iar natura a acaparat, într-o îmbrăţişare strânsă, grădina de studiu. Spaţiul a fost redeschis anul trecut, cu ocazia aniversării a 20 de ani de existenţă a Ordinului Arhitecţilor Români, filiala Bucureşti. Membri instituţiei au curăţat, igienizat şi organizat totul, cât să poată fi vizitat de public. Înăuntru s-au păstrat multe din elementele de odinioară, inclusiv piese de mobilier, însă la exterior, clădirea este într-o stare avansată de degradare – singurul lucru care a ajutat să nu ajungă o ruină a fost chiar poziţionarea sa, acest ascunziş la vedere. Bucureştiul a ştiut, încă o dată, să îşi protejeze istoria.

asezamintele bratianu foto alberto grosescu

Aşezămintele Brătianu sunt puse pe lista multelor clădiri de importanţă naţională ce au nevoie de restaurare urgenţă. Pe 14 aprilie, ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu a declarat că peste 200 de milioane de euro vor veni prin Acordul cadrului de împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru reabilitatea şi refacerea de obiective culturale, pe listă fiind şi fosta locuinţă a familiei Brătianu.

Bucureştiul creativ al spaţiilor istorice

Bucureştiul creativ este în mare vervă. În perioada 13-22 mai are loc Romanian Design Week, un eveniment dedicat artei inedite, inovatoare, sustenabile de la noi – 10 zile de expoziţii, evenimente culturale, muzică şi, de ce nu, shopping de design românesc. RDW transformă Capitala într-un adevărat spaţiu creativ, unul dintre spaţiile alese pentru eveniment fiind chiar Aşezămintele Brătianu.

Succesul spaţiilor istorice

Multora poate li s-ar părea cel puţin ciudată alegerea unui spaţiu istoric pentru un eveniment atât de modern. Nicidecum. „Spaţiile cu istorie poartă întotdeauna un tip de curiozitate şi mister ce revin în esenţă publicului: locuitorilor unui cartier, locuitorilor oraşului, vizitatorilor. Aducerea unui eveniment contemporan într-un astfel de spaţiu creează contrastul ce lasă mult mai uşor perceptibile valorile elementelor reunite: manifestarea contemporană şi cadrul istoric deopotrivă.  Citirea unui eveniment modern într-un astfel de context poate fi mai uşoară, dacă şi aceasta la rândul ei, desigur, găseşte conexiunile fireşti cu spaţiul în care se desfăşoară. Am observat şi noi, asemenea altor operatori culturali, succesul proiectelor ce redeschid spaţii uitate, rar frecventate, lucru ce vorbeşte în primul rând nu despre calitatea happening-urilor, ci despre calitatea oamenilor: aceea de a descoperi şi explora istoria, valorile trecutului, fie ele şi nu doar arhitecturale. Această preocupare spre cunoaştere vorbeşte sincer despre nevoile locuitorilor ce trebuie adresate“, spune Laura Apostol, project manager al The Institute, organizaţie neguvernamentală care susţine interesele comunităţii creative din România în dialogul cu instituţiile statului şi cu organizaţii internaţionale.

asezamintele bratianu foto alberto grosescu

Alegerea spaţiilor istorice este unul dintre obiectivele The Instite, după cum spune şi Laura Apostol: „Romanian Design Week şi Fundaţia The Institute au (re)deschis temporar clădiri emblematice din Bucureşti pentru public. Evenimentul-platformă şi-a asumat încă de la început misiunea de a contribui la dezvoltarea comunitară şi urbană şi consideră încă oportun şi necesar să ne îndreptăm atenţia asupra istoriei, să oferim şi să dezvoltăm manifestări contemporane, relevante şi mai ales utile prin care învăţăm să o sărbătorim, amintim şi prin care să aprofundăm moştenirile culturale, istorice şi arhitecturale cu care am fost încredinţaţi“.

Spaţiile istorice ale Bucureştiului încearcă să fie readuse în atenţia publicului prin mai multe acţiuni şi evenimente, dar mai ales se încearcă, de pe o parte, crearea unei punţi de legătură cu trecutul, iar pe de alta, cu viitorul creativ. „Comunităţile creative din România, şi nu numai, îşi găsesc deseori locul în spaţii îmbrăcate de istorie – clădiri, curţi şi complexe ce revin trecutului şi despre care, prin ajutorul lor, învăţăm că revin de asemenea prezentului, şi, negociate şi tratate corect, unui viitor comun“.

Cultură



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite