Cum a scăpat statuia lui Ionel Brătianu de la topire. Comuniştii au vrut s-o distrugă

0
0
Ionel Brătianu a fost de cinci ori prim-ministru al României FOTO: arhiva Adevărul
Ionel Brătianu a fost de cinci ori prim-ministru al României FOTO: arhiva Adevărul

Spre sfârşitul acestei săptămâni, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), în parteneriat cu Muzeul Naţional Brătianu, a organizat dezbaterea „Brătienii: de la făuritori ai României Mari, la deţinuţi ai României comuniste. Marginalizare, detenţie şi exil”.

Dezbaterea s-a desfăşurat joi, 9 decembrie, la Muzeul Naţional Brătianu de la Vila Florica din Ştefăneşti-Argeş, acolo unde a trăit cea mai importantă familie de oameni politici din istoria României.

Alexandra Toader, preşedintele IICCMER, a vorbit despre doi membri de seamă ai familiei Brătienilor, Gheorghe şi Dinu Brătianu, ambii întemniţaţi şi morţi la teribila închisoare Sighet.

Atât Gheorghe Brătianu, cât şi Dinu Brătianu, au fost arestaţi în noaptea de 5 spre 6 mai 1950, în cadrul acţiunii cunoscute drept Noaptea Demnitarilor, fiind transportaţi la închisoarea din Sighet. 

”Ce frapează în cazul lui Gheorghe Brătianu este fidelitatea sa faţă de principiile liberale, în ciuda propagandei comuniste. 

Dinu Brătianu a murit în închisoare la trei luni după ce a fost închis, iar Gheorghe Brătianu după trei ani. Ambii au fost închişi de comunişti fără să fi fost judecaţi şi condamnaţi. 

În Occident s-a aflat despre moartea lui Dinu Brătianu de abia în 1955, la cinci ani după decesul său”, spune Alexandra Toader, preşedintele IICCMER.

Cercetător la Institutul de Istorie A. D. Xenopol Iaşi din cadrul Academiei Române, Liviu Brătescu a ţinut să sublinieze că prea puţini ştiu cu adevărat importanţa Brătienilor pentru istoria României. ”S-a vorbit în acest an mult şi în diferite medii despre Brătieni, dar puţini au analizat şi analizează legat de ce au însemnat Brătienii pentru România”, a declarat Liviu Brătescu.

De ce nu a fost distrusă de către Armata Roşie statuia lui Ionel Brătianu

Director al Muzeului Naţional Cotroceni, Ştefania Dinu a descris printre altele lui cum a scăpat de la distrugere în timpul comuniştilor statuia lui Ionel Brătianu realizată de către sculptorul croat Ivan Mestrovic, statuie ce fusese dezvelită în noiembrie 1938, din iniţiativa soţiei marelui om politic român ce a fost prim-ministru nu mai puţin de 12 ani.

Statuia lui Ionel Brătianu este amplasată din 1992 pe Bulevardul Dacia din Capitală FOTO: Wikipedia

statuie ionel bratianu foto wikipedia

”În 1948, soldaţii ruşi au încercat să distrugă statuia lui Ionel Brătianu. Pe statuia de granit sunt şi acum urme de gloanţe. Pentru că era din granit, statuia nu a putut fi topită de către comunişti, aşa cum făcuseră cu alte statui. Timp de 40 de ani, în perioada 1948-1988, statuia a fost depozitată în curtea Combinatului Plastic Bucureşti. Ulterior a fost dusă la Conacul Goleştilor din Argeş, iar din 1992 a fost amplasată pe Bulevardul Dacia din Bucureşti”, a spus Ştefania Dinu.

Judeţul care a dat României cei mai mulţi prim-miniştri. Opt politicieni au ajuns în fruntea guvernului de-a lungul timpului

Cel mai nou muzeu din România. Ce exponate pot fi admirate la conacul celei mai mari familii de politicieni români FOTO

Familia care a dat patru prim-miniştri ai României

Brătienii sunt familia care a dat cei mai mulţi prim-miniştri din istoria României, nu mai puţin de patru.

Personalitate de prim rang în istoria României şi cel mai longeviv prim-ministru (1876-1888, cu o pauză de două luni între 9 aprilie şi 9 iunie 1881), Ion C. Brătianu a scăpat în cariera sa din două tentative de asasinat asupra sa.

În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), Brătianu a fost un lider liberal proeminent. A asistat în 1866 la demiterea lui Cuza şi la alegerea Prinţului Carol I al României, sub domnia căruia a avut mai multe mandate ministeriale în următorii patru ani.

În 1876, ajutat de Constantin A. Rosetti, a format un cabinet liberal, care a rămas la putere până în 1888, fiind ministru în timpul Războiul Ruso-Turc din 1877, Congresului de la Berlin, formarea Regatului Român, revizuirea constituţiei şi alte reforme.

După 1883, Brătianu a fost singurul lider al liberalilor, cu ajutorul lui C.A. Rosetti, prietenul şi aliatul politic al său timp de aproape patruzeci de ani.

Trei prim-miniştri într-o singură poză: Ion C. Brătianu, Vintilă Brătianu şi Ion I.C. Brătianu, împreună cu Pia Brătianu FOTO: Wikipedia

familia bratianu foto wikipedia

Frate cu Ion C. Brătianu, Dumitru Brătianu a fost prim-ministru al României între 10 aprilie şi 8 iunie 1881. Înainte să ajungă premier, în calitate de primar al Capitalei, a fost martorul unui eveniment major în istoria României: venirea Regelui Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen, primul rege al României. Dumitru Brătianu l-a primit pe Carol I lângă pădurea Băneasa, unde a ţinut un discurs în faţa a zeci de mii de oameni.

Născut la 20 august 1864 la Ştefăneşti-Argeş, Ion I.C. Brătianu a jucat un rol foarte important în Marea Unire din 1918 şi în viaţa politică din România modernă.

Ion I.C. Brătianu a fost de cinci ori prim-ministru, mai mult decât oricine altcineva (9 ianuarie 1909-28 decembrie 1910, 4 ianuarie 1914-28 ianuarie 1918, 29 noiembrie 1918-26 septembrie 1919, 19 ianuarie 1922-29 martie 1926, 21 iunie 1927-24 noiembrie 1927).

Pe 24 noiembrie 1927, în ziua în care Ion I.C. Brătianu a încetat din viaţă, locul său ca prim-ministru a fost luat de fratele său Vintilă Brătianu. Acesta a fost premier până la 9 noiembrie 1928.

Vila Florica, locul unde a trăit familia Brătienilor

La Vila Florica de la Ştefăneşti-Argeş, locul unde s-a născut şi a trăit familia Brătienilor, s-a deschis pentru public, din 1 iunie 2020, Muzeul Naţional Brătianu.

La muzeu sunt 24 de obiecte ce au aparţinut familiei Brătienilor. Un exponat deosebit este tocul folosit de către Ion C. Brătianu la Congresul de pace de la Berlin din 1878. Este tocul cu care a semnat actul ce consfinţea independenţa României. 

La muzeu poate fi văzut, de asemenea, şi bastonul lui Ion C. Brătianu.

Vila Florica, leagănul Brătienilor FOTO: Denis Grigorescu

vila florica foto denis grigorescu

Construirea casei de la Florica a început în 1858, după ce Ion C. Brătianu s-a căsătorit cu Pia Pleşoianu, noua familie stabilindu-şi căminul la ţară.

Cât a trăit Ionel Brătianu, nimeni nu s-a atins de biblioteca monumentală de la Florica; după 1927, din bibliotecă au fost mutate 5000 de volume în Biblioteca Fundaţiei “Ion I.C. Brătianu“; după 1948 biblioteca de la Florica a fost risipită şi distrusă de către comunişti, doar o parte infimă de cărţi fiind donată Academiei Române şi altor biblioteci.

Vila Florica a fost retrocedată în 2013 moştenitorilor Brătienilor, iar noii proprietari au încheiat un contract de comodat cu titlu gratuit cu Centrul de Cultură „Brătianu”, aflat în subordinea Consiliului Judeţean Argeş.

Pe 13 noiembrie 2017, vila a fost achiziţionată cu 1,82 milioane de euro de către Ministerul Culturii de la moştenitorii Brătienilor. Pe 14 noiembrie 2017, imobilul a intrat în administrarea CJ Argeş, în urma încheierii unui contract de comodat între Minister şi Consiliul Judeţean.

Vila Florica a revenit în administrarea Ministerului Culturii în ianuarie 2020.

Vă mai recomandăm şi:

INTERVIU EVENIMENT Marie-Hélène Fabra Brătianu: „Românii îşi imaginează că descendenţii Brătienilor sunt foarte bogaţi. Sunt dezolată să-i dezamăgesc“

Un bust al fostului prim ministru Vintilă I.C. Brătianu, găsit în timpul unor săpături, reamplasat în prezenţa preşedintelui Senatului VIDEO


 

Piteşti


Ultimele știri
Cele mai citite