Fostul sediu al Ambasadei Statelor Unite în România, palatul Maurice Blank, scos la licitaţie. Preţul de pornire: peste 5 milioane de euro

Fostul sediu al Ambasadei Statelor Unite în România, palatul Maurice Blank, scos la licitaţie. Preţul de pornire: peste 5 milioane de euro

Palatul Maurice Blank                                                                                      FOTO: Artmark/ Reptilianul

Cunoscut timp de 70 de ani ca fiind sediul Ambasadei Statelor Unite ale Americii, palatul Maurice Blank va fi scos la licitaţie de către Artmark Historical Estate, la un preţ de pornire de 5.500.000 de euro. Palatul a fost reşedinţa unuia dintre cei mai importanţi bancheri ai României moderne, Maurice Blank, cofondator al băncii Marmorosch Blank & Co (1864), cel care împrumuta statul român în campania Războiului de Independenţă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Celebru astăzi prin afilierea de peste 70 de ani cu Ambasada Statelor Unite ale Americii, palatul din strada Tudor Arghezi nr. 9, este recunoscut drept Palatul Maurice Blank,unul dintre cei mai importanţi bancheri ai României moderne.

Clădirea  lua fiinţă în 1891, fiind proiectat de celebrul arhitect elveţian Louis Pierre Blanc (1860 - 1903) care şi-a pus amprenta pe mai multe clădiri publice româneşti, precum Palatul Ministerului Agriculturii, Palatul Facultăţii de Medicină, Sediul Universităţii din Iaşi sau Institutul Victor Babeş.
 
Cu un plan proiectat în forma literei „L", cu 2.500 metri pătraţi construiţi în cele 50 de camere şi cu o grădină generoasă decorată cu pini şi fântână arteziană, palatul Maurice Blank a devenit un reper arhitectural al reşedinţelor particulare din preajma Universităţii. 

Vânzarea palatului a fost estimată la un preţ cupris între 6.500.000 şi 7.500.000 de euro. În anul 1934, palatul a fost cumpărat de avocatul şi omul politic Eduard Mirto, cel care avea să fie ultimul proprietar de drept până la venirea Comunismului. Eduard Mirto era cel care iniţia legăturile între palatul Blank şi Ambasada Statelor Unite, închiriind imobilul în cursul anului 1939, după efectuarea unor lucrări autorizate de renovare şi consolidare ("reparaţiuni radicale") , modernizare (introducerea încălzirii centrale, instalaţii sanitare) şi extindere în zona faţadei secundare, chiar în pragul izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial, acesta avea să rămână până în 2011 drept celebrul sediu al Ambasadei SUA, reintrând astăzi în circuitul privat drept una din capodoperele arhitecturale ale Bucureştiului, informează Artmark. 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările