Ordinea de succesiune la tronul României. Ce se întâmplă cu Familia Regală după excluderea de la „tron“ a lui Nicolae

Ordinea de succesiune la tronul României. Ce se întâmplă cu Familia Regală după excluderea de la „tron“ a lui Nicolae

Nepotul Regelui Mihai, Nicolae, exclus din ordinea de succesiune la tronul României FOTO Mediafax

Luptele de cocoşi, tatuajele indecente şi căsătoriile morganatice (recte poveştile scandaloase de alcov) au afectat serios în ultima vreme „blazonul“ Casei Regale.

Decizia Casei Regale de a-l radia din linia de succesiune pe (până mai ieri) Principele Nicolae a venit ca o lovitură de trăsnet. „În ziua de 1 august 2015, Majestatea Sa Regele Mihai a semnat un document prin care a retras nepotului său Nicolae, fiul Principesei Elena, titlul de «Principe al României» şi calificativul de «Alteţă Regală». De asemenea, Regele a exclus pe Nicolae din Linia de Succesiune la Coroana României. Aceste hotărâri au intrat în vigoare în aceeaşi zi“, sună sec comunicatul transmis de Biroul de Presă al Majestăţii Sale.

„Omul care le-a ţinut piept lui Hitler şi Stalin“

Rămâne întrebarea ce se va întâmpla de acum înainte şi cum va arăta acel viitor al unei „cârmuiri sub semnul modestiei, bine cumpănită, cu principii morale, respect şi mereu cu gândul la ceilalţi“, la care se referă în comunicatul cu pricina Majestatea Sa. Pentru a descâlci aceste complicate iţe, ne-am adresat unui specialist reputat, istoricul Dan Falcan, colaborator al revistei „Historia“.

„Putem comenta decizia Regelui, dar nu avem căderea de a o judeca“, consideră de la bun început istoricul Dan Falcan, „cel puţin din două motive:
– 1) nu avem informaţiile pe care le-a avut Regele când a luat această decizie;
– 2) Regele a dovedit în cei aproape 94 de ani de viaţă că îşi cumpăneşte temeinic hotărârile, n-avem noi cum să judecăm deciziile unui om care le-a ţinut piept lui Hitler şi Stalin (? – n.n.), cei mai sângeroşi dictatori ai veacului al XX-lea“.

Ordinea de succesiune la tronul României: Margareta şi Elena, primele la succesiune

Un scurt istoric: liderii monarhişti români au intenţionat, în 1997, să-i ceară Regelui Mihai desemnarea unui succesor la tron de sex bărbătesc din ramura germană a familiei, în conformitate cu ultima Constituţie regală. Ajungând la un consens, liderii monarhişti i-au cerut în cele din urmă Regelui să desemneze un succesor, nu o succesoare la tron, nominalizându-l pe Principele Nicolae. Sub influenţa Reginei Ana, Regele a refuzat cererea şi, la sfârşitul anului 1997, a desemnat-o pe prima sa născută, Principesa Margareta, succesoare în drepturi.

Aşadar, actuala moştenitoare a Casei Regale „a României“ este Principesa Margareta (foto dreapta), iar după inevitabila „încheiere a domniei şi vieţii fiicei sale, Margareta, Custodele Coroanei“, pomenită şi de Majestatea Sa în comunicat, „tronul“ îi va reveni Principesei Elena, sora acesteia şi mama fostului principe Nicolae. Aceasta ţinând cont şi că alte două surori, Sofia şi Irina, au fost excluse mai demult de la succesiune, „decăzute din drepturi“, din motive diverse.

Aventuri cu playboy şi lupte de cocoşi

E-adevărat că în ce-o priveşte pe Sofia excluderea a fost doar temporară, ea bucurându-se în prezent de acele drepturi de care mânia Majestăţii Sale o privase la un moment dat. Ce se întâmplase? Pe când avea 31 de ani (în 1988), cea de-a patra fată a Regelui, Sofia, s-a căsătorit cu un francez, Alain Biarneix, care îşi inventase un titlu nobiliar şi un supranume, Michel de Laufenburg. Regele Mihai nu a fost de acord cu căsătoria şi a decăzut-o din drepturi. Printre altele, principesa şi-a pierdut atunci dreptul de succesiune la tron şi titlul de Prinţesă de România. Între timp, însă, a divorţat. Abia în 2007, Regele Mihai a revenit asupra deciziei, Principesa Sofia fiind inclusă (la acea vreme) pe poziţia a opta a liniei de succesiune la tronul României.

În ce-o priveşte pe cea de-a treia fiică a Regelui Mihai, Irina Walker (foto dreapta), aceasta a fost exclusă din ordinea de succesiune la tronul României, împreună cu toţi descendenţii săi, în octombrie 2014, după ce a fost condamnată de statul american la trei ani de închisoare cu suspendare deoarece organizase, împreună cu soţul ei, lupte ilegale de cocoşi la ferma lor din Oregon. Tot atunci, Regele Mihai i-a retras titlul de Principesă a României. Pare o prostie, dar nu e, în America chiar nu te joci cu legea: Principesa Irina a fost acuzată de procurorii americani că, alături de soţul ei, a organizat 10 derby-uri diferite de lupte de cocoşi în perioada aprilie 2012 – aprilie 2013. Toate acestea au dus la un prejudiciu pentru statul american de până la 2.000 de dolari pe zi, pentru taxele pe produse alimentare, băuturi şi jocuri de noroc.

Înainte de Duda, a fost Brown. Gordon Brown

Nu au fost singurele scandaluri de proporţii în care a fost implicată Casa Regală a României, doar cele mai recente şi cele mai vizibile. Dar până la urmă poate aceasta este soarta în prezent a marilor familii nobiliare, private de rolul lor istoric, vezi exemple şi la case (regale) mai mari.

Şi Principesa Maria (51 de ani), fiica cea mai mică a Regelui, a stârnit ceva controverse în 2011, la aniversarea tatălui său, după ce jurnaliştii au observat un tatuaj pe piciorul său. În 1995, ea s-a căsătorit la New York cu Casimir Mystkowski, un polonez romano-catolic, în felul acesta pierzându-şi locul pe linia de succesiune la tronul britanic. Au divorţat însă în decembrie 2003.

La fel, trecutul principesei Margareta (66 de ani) ascunde un moment mai puţin cunoscut. Fiica cea mare a Regelui Mihai, succesoarea la conducerea Casei Regale a României, a avut în tinereţe o relaţie cu Gordon Brown, fost prim-ministru al Marii Britanii. S-a întâmplat în timp ce era studentă la Universitatea din Edinburgh. „A fost o poveste de iubire puternică. N-am încetat niciodată să-l iubesc, însă într-o zi nu mi s-a mai părut potrivită, era politică, politică, politică, iar eu aveam nevoie de grijă“, declara Principesa Margareta. 

Un (viitor) rege priapic şi un prinţ legionar

Revenind la actuala excludere a lui Nicholas Medforth-Mills (numele real al fostului „Principe“, în vârstă de 30 de ani), istoricul Dan Falcan reaminteşte că „NU este prima decizie de excludere a unui membru al familiei regale. Pe 4 ianuarie 1926 a fost exclus din familie şi de la succesiunea la tronul României prinţul Carol, viitorul Carol al II-lea, din cauza legăturii sale cu Elena Lupescu şi a renunţării sale voluntare la tron. Privind astăzi în perspectivă istorică domnia lui Carol al II-lea, am spune că decizia din 4 ianuarie 1926 a fost una corectă. Carol al II-lea s-a dovedit un rege rău pentru România, contribuind la deteriorarea climatului politic democratic al ţării, la introducerea terorismului de stat în viaţa politică, în subordonarea instituţiilor statului unei camarile regale în mijlocul căreia trona aceeaşi Elena Lupescu“.

Un alt caz, mai puţin cunoscut, este menţionat, la rândul său, de Dan Falcan: „În 1937 a fost exclus din familia regală prinţul Nicolae, fratele lui Carol al II-lea. Motivul aparent a fost legătura acestuia, urmată chiar de căsătoria din 1931, cu Ioana Doletti, o femeie divorţată, româncă şi nu de viţă nobilă, lucruri care contraveneau statutului Casei Regale. Motivul real al excluderii pare să fi fost prea marea apropiere a prinţului Nicolae de Mişcarea Legionară, pe care o ajutase inclusiv cu bani“.

„De România“, nu „Hohenzollern “

De ce totuşi actuala Casă Regală se numeşte „de România“, iar denominarea „Hohenzollern“ este nu numai greşită, dar şi răuvoitoare? Ne explică tot istoricul Dan Falcan: „Casa de România şi-a luat acest nume după ce, în 1916, ca urmare a intrării României în Primul Război Mondial împotriva Germaniei, dinastia noastră, regele Ferdinand, au fost radiaţi din cadrul familiei de Hohenzollern. A fost o încercare grea pentru regele Ferdinand I, născut şi crescut în Germania, ofiţer al armatei germane, dar acesta a ales interesul patriei sale de adopţie în dauna ţării sale de origine. Similar s-au petrecut lucrurile şi cu casa regală a Angliei, fostă de Hanovra şi Saxa-Coburg, care în 1917 şi-a luat numele, mult mai englezesc, de Windsor“.

Mai mult, la 10 mai 2011, pe fondul unor procese în Germania referitoare la fostul nume de Hohezollern-Veringen al ginerelui său, Radu, dar şi a temerii, conform unora, privind eventuale pretenţii ale Hohenzollernilor germani la şefia Casei Regale române, Regele Mihai a rupt legăturile istorice şi dinastice cu Casa princiară de Hohenzollern-Sigmaringen, a schimbat numele familiei sale în „al (a) României“ şi a renunţat la titlurile conferite lui şi familiei sale de către Casa princiară.

Ordinea de succesiune la tronul României: Margareta, prima la tron

În ce priveşte controversa legată de abrogarea, în 2007, de Rege a legii salice, stipulată în Constituţia democratică din 1923, istoricul Dan Falcan consideră că „legea salică, care era parte componentă a Constituţiei din 1923, este totuşi un anacronism, datând din Franţa secolului al VI-lea, din timpul lui Clovis. Pe vremea aceea era logic ca monarhii să fie doar bărbaţi, având în vedere războaiele permanente din epocă. Astăzi e în spiritul vremurilor ca şi femeile să aibă drept de moştenire, inclusiv la tron“. De fapt, principiile legii salice au fost respectate în general în Estul creştin-ortodox, altfel nu ar fi putut exista niciodată o Elizabeth I a Angliei! Plus că ipoteza dispariţiei definitive a tuturor războaielor este în cel mai bun caz utopică.


Aşadar, conform lui Dan Falcan, ordinea de succesiune la tronul României este următoarea:

  • – ASR Principesa Moştenitoare Margareta a României, Custode al Coroanei României (n. 1949)
  •  ASR Principesa Elena a României (a doua fiică a Regelui Mihai şi a Reginei Ana) (n. 1950) - foto dreapta 
  • Elisabeta Karina de Roumanie Medforth-Mills (fiica Elenei) (n. 1989)
  • ASR Principesa Sofia a României (a patra fiică a Regelui Mihai şi a Reginei Ana) (n. 1957)
  • Elisabeta Maria Biarneix de Laufenburg (fiica Sofiei şi a impostorului „de Laufenburg) (n. 1999)
  • ASR Principesa Maria a României (a cincea fiică a Regelui Mihai şi a Reginei Ana) (n. 1964).
 

De aici sunt excluşi cei care au fost dezmoşteniţi până acum de Majestatea Sa: Nicholas Medforth-Mills (n. 1985), Irina Walker (n. 1953) şi cei doi copii ai acesteia din prima căsătorie, Michael Kreuger (n. 1985) şi Angelica Kreuger (n. 1986).


Monarhia, ca şi papalitatea

„Nu se pune problema altor rude colaterale din case străine deoarece acest lucru a fost interzis de Regele Mihai I prin statutul Casei Regale“, mai consideră istoricul Dan Falcan. Noul Statut, adoptat pe 30 decembrie 2007, prevede în mod explicit că dinaşti sunt doar descendenţii Şefului Casei Regale, Regele Mihai, excluzând în mod expres, spre deosebire de Constituţia din 1923, orice alţi dinaşti din alte case regale sau princiare străine drept potenţiali succesori în cazul extincţiei actualei Case Regale.

„Decizia de ieri nu trebuie dramatizată, regele s-a gândit la ceea ce poate fi mai bine pentru România în perspectiva timpului. Monarhia este o instituţie atemporală, ca şi papalitatea, şi hotărârile pe care le iau monarhii responsabili stau sub «specia eternităţii»“, concluzionează Dan Falcan.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările