Mircea Druc: „Dacă Rusia nu atacă Ucraina în zilele următoare, pierde un moment oportun“

Dezbatere Historia: Istoria unui rapt - cum a ajuns Bucovina de la Moldova la Austria şi apoi la URSS 

Fostul premier al Republicii Moldova, invitat la ediţia specială de astăzi a „Dezbaterilor Historia”, moderată de Ion M. Ioniţă, a vorbit despre poziţia românilor din Cernăuţi faţă de conflictul ruso-ucrainean sau despre cum americanii îl îndemnau, în 1991, să-l susţină pe Gorbaciov.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mircea Druc este de părere că războiul din Ucraina e iminent: “Dacă Rusia nu atacă Ucraina în zilele următoare, pierde un moment oportun. A fost asasinat unul din liderii dreptei. Teza rusească e că în Ucraina e destabilizare - «ăştia vin la putere şi se iscă războiul civil, aşa că noi trebuie să intervenim să facm pace». Şi vor spune că au eliberat Kievul de bandiţi şi de fascişti. Aşa că urmăriţi evenimentele, că s-ar putea întâmpla ceva în zilele următoare.”, a declarat el în emisiunea „Dezbaterile Historia”, de pe adevarul.ro

Druc consideră că Putin a fost şi e într-o situaţie fără ieşire: “Gândiţi-vă la Putin! Dacă nu ar fi intrat în Crimeea, ar fi fost dat jos. Şi acum există un curent în Rusia care face presiuni asupra lui să continue.”

Mircea Druc s-a născut şi a copilărit în Cernăuţi, apoi a revenit acolo în 1980. El povesteşte cum a regăsit oraşul: “Când am revenit în Cernăuţi, în anii 80, am regăsit un alt Cernăuţi decât cel din copilărie. Cernăuţiul s-a dublat în timpul brejnevismului şi şi-a schimbat componenţa, că au fost aduşi muncitori ucraineni pentru marile uzine. Cartierele oribile, hruscioviste au invadat Cernăuţiul.”

Citeşte şi:

Basarabia, o „chestiune de orgoliu” a ţarilor

Cu toate acestea, fostul premier al Moldovei a spus că a fost mai bine pentru românii din Bucovina de Nord în URSS decât apoi, în perioada democratică: “În perioada sovietică, erau peste 100 de şcoli cu predare zisă în limba moldovenească (de fapt română), iar după trecerea la democraţie ucrainenii le-au redus la jumătate. În perioada post-sovietică, situaţia românilor din zona Cernăuţiului s-a înrăutăţit.”

De aceea, Druc spune că acum românii sunt dezorientaţi şi stau în expectativă: “Situaţia românilor din regiunea Cernăuţi este foarte complicată acum. Suntem dezorientaţi. Românii erau pe listele Partidului Regiunilor al lui Ianukovici, care avea niste măsuri pentru minorităţi. De aceea românii de acolo stau în expectativă şi nu cântă în strună niciunei părţi.”

Cu toate acestea, Mircea Druc a declarat că a fost de acord cu anexarea Crimeei de către Putin: “Crimeea a fost a ruşilor, până când le-a dat-o Hrusciov în 1954, aşa că am fost de acord cu preluarea ei acum de către ruşi. Dacă însă merg mai departe, mă înrolez şi eu în armată împotriva ruşilor.”

Mircea Druc a mai povestit, în emisiunea „Dezbaterile Historia”, şi o întâmplare de pe vremea când era premier al Moldovei şi americanii i-au spus să-l susţină pe Gorbaciov, nu pe Elţîn, cum voia el: “Ambasadorul Americii de la Bucureşti, mi-a zis: «Domnule prim-ministru, lăsaţi mai moale povestea cu unirea cu România şi susţineţi-l pe Gorbaciov!» Acelaşi lucru mi s-a spus şi apoi, în ianuarie 1991, când am ajuns la Casa Albă - să-l susţinem pe Gorbaciov. Americanii erau interesaţi de menţinerea Uniunii Sovietice.”

 

Epopeea Bucovinei
 

Raţiunea pentru care habsburgii au ocupat Bucovina era dată de poziţionarea strategică prin care se putea realiza mai uşor legătura dintre teritoriile acaparate în 1772 şi Transilvania. Argumentul istoric oferit de autorităţile de la Viena, conform căruia Moldova de Nord aparţinuse în trecut Pocuţiei (fostă provincie poloneză), era de fapt o minciună istorică, demontată aproape o sută de ani mai târziu de însuşi împăratul Franz-Iosif al Austriei, care afirma răspicat: „Ca parte din Dacia veche, ţara aceasta, Bucovina, se număra sub stăpânirea domnilor Moldovei”.

Vechi pământ al Moldovei, încărcat de tradiţie şi istorie românească, Cernăuţiul a fost unul dintre centrele care au reprezentat încă de la începutul statalităţii moldovene nucleul noului voievodat. Singurul care s-a opus înţelegerii dintre turci şi habsburgi a fost domnul Moldovei, Grigore al III-lea Ghica (1774-1777), care amintise Porţii Otomane că nordul Moldovei şi Cernăuţiul nu aparţinuseră niciodată Pocuţiei. Avea să plătească cu viaţa pentru faptul că nu a vrut sub nicio formă să admită cedarea Bucovinei.

 În 1918, Bucovina se uneşte cu România, dar cei 144 de ani de stăpânire austriacă vor aduce un bilanţ contradictoriu pentru populaţia românească. Pe de o parte, Bucovina a cunoscut o lungă perioadă de pace, iar administraţia austriacă a stimulat dezvoltarea economiei, încurajând agricultura, meşteşugurile, comerţul, modernizând instituţiile şi învăţământul. Pe cealaltă parte, efectele politicii de imigraţie practicate de autorităţile habsburgice au fost deosebit de grave, ducând la scăderea dramatică a ponderii românilor în cadrul populaţiei, de la 68% în 1786 la 34% în 1910, deşi populaţia a crescut de peste 11 ori în această perioadă, atingând aproape 800.000 de locuitori.

La doar 22 de ani de la Unirea cu România, la 26 iunie 1940, la orele 22:00, ministrul român la Moscova, George Davidescu, este convocat de Molotov la sediul Ministerului de Externe şi primeşte o notă ultimativă, prin care U.R.S.S cerea României să-i cedeze Basarabia şi ...Bucovina de Nord. Nouă în comunicarea ministrului de Externe sovietic era pretenţia Sovietelor de a anexa şi nordul Bucovinei, pe lângă Basarabia. Cuvintele istoricului Dan Falcan sunt mai mult decât concludente în privinţa modului în care a reacţionat România la sfârtecarea teritoriului ţării: „laşitatea şi lipsa de patriotism a Regelui Carol al II-lea, a cărui răspundere în situaţia creată era majoră, ne-a privat de o decizie (alta decât cea de acceptare a ultimatumului), prin care, chiar dacă nu puteam evita dezmembrarea teritorială, salvam măcar onoarea şi demnitatea naţională”. Trupele române aveau să recucerească Bucovina de Nord în 1941, pentru a pierde din nou această zonă în 1944. 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: