Suprafaţa însămânţată cu cereale de primăvară în Ucraina ar putea scădea cu 39%, până la 4,7 milioane de hectare, în acest an, a estimat marţi firma de consultanţă în agricultură APK-Inform, transmite Reuters.
Conopida se vinde în Olt, către samsari, cu 50 de bani/kg, gogonelele la fel, iar spanacul la mai puţin de jumătate din preţul de anul trecut. Legumicultorii încă au produse din recolta de anul acesta, pe care însă nu le pot livra direct consumatorilor care şi le doresc.
Cultivatorilor de porumb din Franţa li se spune să lase recolta nestrânsă pe câmp, o ultimă dovadă a modului în care creşterea explozivă a preţurilor la energie creează un risc pentru inflaţia globală a produselor alimentare, transmite Bloomberg, potrivit Agerpres.
Interesant este că „fermierii” au declarat că au comandat şi au cumpărat toate materialele necesare, precum şi seminţele de cânepă indiană, de pe internet, dat fiind că acestea se vând fără oprelişti în multe ţări.
Fermierii din Bărăgan anunţă o recoltă record la porumb. Producţia de pe un hectar atinge 10 tone, faţă de anul trecut când seceta i-a lăsat fără cereale în depozite.
Fermierii din România au dat lovitura în acest an. Recoltele la grâu, orz şi rapiţă sunt cele mai bune. Bărăganul se află în topul producţiilor record.
Ministerul şi ministrul nu au niciun merit pentru ratingul excepţional acordat României pentru recolta agricolă din acest an, de către GEOGLAM, a transmis ministrul Agriculturii, Adrian Oros, potrivit Agerpres.
În septembrie, buzoienii vor putea participa la o nouă ediţie a celui mai mare şi mai bogat târg agro-alimentar al anului: ”Toamna buzoiană”.
Rating-ul „excepţional” pentru recolta agricolă din anul 2021 acordat României de către GEOGLAM (Group on Earth Observations Global Agricultural Monitoring Initiative) este confirmat de rezultatele obtinuţe de către fermierii români, au transmis, miercuri, reprezentanţii Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).
Seceta şi canicula au pârjolit culturile de grâu din Canada în luna iulie, la câteva luni după ce o iarnă grea le-a lovit pe cele din Rusia, iar impactul va fi resimţit atât de gospodării cât şi de guverne, transmit analiştii Bloomberg.
Fermierii sunt optimişti în privinţa recoltei din acest an şi speră să poată recupera măcar o parte din pagubele provocate de seceta cumplită din 2020.
Geoglam, un organism internaţional care, printr-un sistem planetar de sateliţi, supraveghează evoluţia recoltelor din întreaga lume, a acordat României ratingul „excepţional” pentru producţia agricolă din acest an, transmite economica.net.
La mijlocul săptămânii trecute, pomicultorul Sorin Baciu a trecut cu tractorul peste arbuştii de coacăze şi agrişe din livada sa, pentru că nu avea unde să vândă fructele. Autorităţile au reacţionat, după ce „Adevărul” a publicat întreaga poveste.
Ajuns la capătul răbdării, un pomicultor din comuna Buneşti a judeţului Suceava a decis să calce cu tractorul câteva sute de arbuşti de coacăze şi agrişe delicioase, pentru că n-are unde să vândă fructele.
Preţurile legumelor produse în fermele româneşti se prăbuşesc de la o zi la alta. „Adevărul” a a stat de vorbă cu mai mulţi legumicultori şi a încercat să afle cu ce preţ pleacă legumele din ferme şi cât dau pe ele cumpărătorii la raft
Legumicultorii din Matca, judeţul Galaţi, au scos la vânzare prima producţie de roşii de anul acesta. Cu o întârziere de două săptămâni din cauza vremii capricioase, produsele legumicultorilor, devenite celebre în toată ţara, se găsesc acum pe piaţă.
Pomicultorii se aşteaptă la pierderi de peste 50% după îngheţurile din luna martie care vor face ca multe feluri de fructe să ajungă şi cu 30% mai scumpe decât anul trecut.
Celebrele roşii de Matca, unul dintre cele mai mari bazine legumicole din ţară, vor ieşi pe piaţă anul acesta cu întârziere. Fermierii din Galaţi spun că plantele au fost puse în pământ chiar atunci când a dat gerul, iar acestea au rămas puţin în urmă.
Producţia de oleaginoase a României - floarea soarelui, rapiţa şi soia - obţinută în 2020 a totalizat 2,78 milioane de tone, seceta extremă care a afectat suprafeţe agricole extinse din ţară.
Sezonul murăturilor e în toi, iar gospodinele dau iama în tarabele pline cu bunătăţi pentru a-şi face provizii. Toamna, cu bogăţia ei de legume, este, dincolo de ocazia extraordinară de a mânca sănătos şi divers, o invitaţie directă de a pune la borcan câte ceva din această abundenţă.
Producţiile de porumb şi floarea soarelui vor scădea la jumătate în acest an, faţă de anii precedenţi, din cauza secetei prelungite, care va continua să producă efecte devastatoare şi asupra producţiilor viitoare nu numai în zona vegetală ci şi în zootehnie, susţin asociaţiile fermierilor, potrivit Agerpres.
Seceta a făcut ravagii şi la culturile de primăvară. Peste un milion de hectare au fost afectate de lipsa ploii, ceea ce se adaugă la cele 1,1 milioane de hectare distruse de secetă la culturile de toamna trecută, a declarat marţi ministrul Agriculturii Adrian Oros.
Merele româneşti lipsesc din supermarketuri, deşi producţia din acest an este una foarte bună. Livezile se confruntă, ca în fiecare an, cu probleme de distribuţie şi vânzare a fructelor.
Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că, începând din data de 3 septembrie 2020, fermierii care au înfiinţat culturi în toamna anului 2019 şi au fost afectaţi de seceta pedologică pot solicita ajutor de stat, într-un interval de 10 zile lucrătoare.
Premierul Ludovic Orban a declarat, marţi, la Turnu Măgurele, că a fost aprobată de către Comisia Europeană schema de ajutor de stat pentru despăgubirea fermierilor ale căror suprafeţele au fost afectate de secetă. El a precizat că, după publicarea OUG, fermierii se pot adresa Ministerului Agriculturii în termen de zece zile, iar acesta trebuie să transmită despăgubirile.
România a fost lovită crunt de secetă. Recolta de grâu din această vară a fost înjumătăţită de secetă. Dar Ministerul Agriculturii susţine că ne ajunge totuşi pentru consum şi vrea să-i despăgubească pe fermieri. Aceştia ar putea fi scutiţi o perioadă de plată ratelor, la creditele făcute. În sudul ţării, câmpurile au fost pârjolite de secetă.
Luna august aduce cu ea struguri în pârgă şi noi lucrări specifice în vie. În zona Târnavelor, unde viile se întind pe o suprafaţă de 2.500 de hectare, strugurii se apropie de faza de pârgă, o etapă extrem de importantă pentru acumularea zaharurilor.
Ministerul Agriculturii va alocă 850 de milioane lei despăgubiri pentru secetă, care va fi direcţionat în luna septembrie, respectiv în octombrie, a anunţat marţi ministrul Adrian Oros. Fermierii se pot înscrie la APIA cu cererile de plată în 10 zile de la publicarea ordonanţei.
Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a dat asigurări vineri, la Piteşti, că despăgubirile pentru fermierii care au culturi afectate de secetă vor fi virate imediat după rectificarea bugetară.
Roşiile româneşti au umplut pieţele, iar clienţii au de unde alege. Cele mai vândut soi este Corazon. Miezul este roşu aprins, gustos, dulce şi cu seminţe puţine. Soiul cultivat şi în Bărăgan este originar din Spania, cu fructe mari în formă de inimă, cu interior cărnos şi cu aroma clasică a roşiilor tradiţionale.
Dmitri Medvedev ameninţă România: Vor să creeze o „nouă Românie Mare”. Să ţină cont că în Transnistria trăiesc 220 de mii de ruşi
George Friedman: „România e mai sigură decât ţările din regiune, dar pericolul este intern,
din cauza disensiunilor” | Interviu EXCLUSIV
Elevul mediocru devenit savantul de geniu Anghel Saligny. A lăsat României o salbă de poduri nemuritoare VIDEO
Britanicii, impresionaţi de noua versiune Dacia
Duster: „O maşină ieftină, veselă
şi spaţioasă“ VIDEO
Sfatul unui celebru strateg militar pentru Zelenski
Asul lui Putin din Marea Neagră. Insula Şerpilor, transformată de ruşi într-o adevărată fortăreaţă
Misterul avionului care a survolat ilegal România se adânceşte: nici măcar nu era înmatriculat
De ce vrea Ucraina mai multe lansatoare moderne de rachete: Într-o astfel de situaţie, prima linie a ruşilor s-ar «sufoca» VIDEO
Urgenţă strategică: scoaterea din criză a industriei româneşti de armament
Cât de aproape e pacea în Ucraina şi ce piedici sunt în calea armistiţiului. „Doar ucrainenii pot decide când semnează”