A trecut recent în Parlamentul European (încă) un text legat de schimbările climatice. Într-un amendament era vorba despre faptul că PE îndeamnă la interzicerea oricăror subvenţii pentru combustibili fosili în… 2020.
România va primi 757 de milioane de euro pe durata a 7 ani din Fondul European de Dezvoltare Regională ca parte a Pactului Ecologic European.
În mai puţin de o lună de la lansarea produsului CEZ Verde, 720 de clienţi rezidenţiali şi 30 de companii au optat pentru înlocuirea contractului de furnizare a energiei electrice din surse convenţionale cu cel care garantează furnizarea de energie verde. Aceşti clienţi sunt atât persoane fizice, cât şi persoane juridice, companii sustenabile, interesate de reducerea impactului business-ului lor asupra mediului.
Facturile de energie electrică ar putea include o nouă taxă, începând din 2020, pe care Guvernul vrea să o folosească pentru a subvenţiona energia „verde“ şi pe cea nucleară. La nivelul unei gospodării, impactul ar ajunge la 2 euro pe lună. Deşi în teorie pare o idee de viitor, specialiştii spun că, pentru că trăim în România, va fi implementată prost, existând deja un exemplu în acest sens.
Guvernul vrea să introducă o nouă subvenţie în factura de energie electrică, ce va fi suportată de toţi consumatorii finali din România, pentru a susţine producătorii de energie regenerabilă şi nucleară.
Primarul Capitalei, Gabriela Firea, a semnat joi, la Tokyo, cu o companie japoneză, un memorandum de înţelegere pentru realizarea studiului de fezabilitate pentru proiectul prin care cele 19 spitale din subordinea municipalitaţii vor primi energie termică, apă caldă şi energie electrică prin folosirea panourilor solare sau fotovoltaice.
În localitatea gălăţeană Băleni „pădurea” de eoliene înseamnă venituri însemnate la bugetul local, aşa că „revoluţia” salariilor bugetarilor nu aduce după sine falimentul comunităţii locale.
Parlamentarii Puterii pregătesc o nouă schemă atrăgătoare pentru marii actori de pe piaţa energiei electrice produsă din surse regenerabile. Ultima schemă, însă, a avut darul de a le încărca clienţilor finali preţul facturii şi de a-i ajuta pe producători şi furnizori să obţină profituri nesperate în România, într-o ţară săracă, unde în multe zone avem aceeaşi infrastructură de pe vremea comunismului.
UniRomSider, uniunea producătorilor de oţel din România, avertizează că, dacă va fi adoptat, noul proiect de sprijin pentru energia verde va aduce marii producători din ţară în situaţia de a nu mai fi competitivi pe pieţele internaţionale. Creşterea anunţată cu până la 30% a impactului energiei verzi în factura va afecta, deopotrivă, atât marii consumatori de energie, cât şi populaţia, cu efecte în întreaga economie, susţine asociaţia.
Cota obligatorie estimată de achiziţie de certificate verzi aferentă anului 2018 a fost stabilită la 0,346 CV/MWh, corespunzătoare unui consum final de energie electrică exceptat de la plata certificatelor verzi de 7.040 GWh, arată un ordin al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), publicat în Monitorul Oficial.
Jumătate din producţia naţională de energie electrică provenea din surse regenerabile, duminică la orele prânzului, potrivit datelor privind starea sistemului energetic naţional în timp real de pe site-ul Transelectrica, citate de Agerpres.
CMNEG, unul dintre cei mai mari operatori de energie verde din China, a terminat de construit o centrală solară în formă de urs panda şi se pregăteşte să inaugureze o alta până la sfârşitul anului. Centrala se află în oraşul Dantong şi se întinte pe o suprafaţă de 248 de acri (aproximativ 115 hectare), relatează Business Insider.
Pachetul legislativ privind uniunea energetică, recent adoptat, va reprezenta un punct de cotitură pentru energia curată scrie într-un editorial Maroš Šefčovič, vicepreşedinte al Comisiei Europene, responsabil pentru uniunea energetică.
Ediţia din acest an a Epoziţiei Mondiale se va derula la Astana, capitala Kazahstanului, şi va avea ca temă „Energia viitorului“, organizatorii sperând ca astfel să fie prezentate cât mai multe soluţii inovative care să abordeze provocările din transporturi, încălzire, eficienţă energetică, reducerea emisiilor de dioxid de carbon, dar şi o dezvoltare sustenabilă a planetei.
România a ieşit din claamentul celor mai atractive 40 de ţări pentru proiecte de energie regenerabilă, după ce anul trecut se situa pe locul 34, pe fondul reducerii schemei de sprijin pentru electricitatea produsă din resurse regenerabile, iar mulţi proprietari de parcuri eoliene şi fotovoltaice sunt interesaţi să vândă, se arată într-un raport publicat luni de compania de consultanţă EY.
Producţia naţională de energie electrică este produsă în proporţie de peste 56% din surse regenerabile în dimineaţa zilei de miercuri, pentru a doua zi consecutiv, potrivit datelor privind starea sistemului energetic naţional în timp real, prezentate de Transelectrica, scrie Agerpres.ro.
Producătorii de energie regenerabilă cer intervenţia premierului, după ce ANRE a propus o cotă de energie verde de 8,3% pentru 2017. Propunerea „va reprezenta lovitura de graţie“ dată producătorilor, care susţin că riscă falimentul.
China a anunţat că nu va mai construi noi ferme eoliene, deoarece energia pe care o produc este intermitentă, producând mari probleme sistemului energetic chinez, iar transportul energiei regenerabile necesită investiţii mai mari decât valoarea acesteia, scrie DailyCaller.com.
Producătorii de electricitate din surse regenerabile au criticat sistemul actual de acordare a subvenţiilor în România la o întâlnire cu Maros Sefcovic, vicepreşedinte al Comisiei Europene responsabil cu Uniunea Energetică, şi propun introducerea unui sistem feed-in tarif, prin care statul să le garanteze veniturile, în locul certificatelor verzi.
Reducerea treptată a sprijinului acordat de autorităţi producţiei de energie din surse regenerabile a cauzat în 2014 pierderi de 2,1 miliarde de lei companiilor.
Un grup de companii din Italia şi-a manifestat interesul în realizarea unor parteneriate public-private prin care ar putea fi construite mai multe centrale termice de cogenerare pe bază de biomasă.
Tradiţional, ultima ediţie a anului include o nouă sută de „Gânditori Globali”, selectaţi de redacţia de la Washington. Lebăda foarte neagră din noiembrie a impus ca în ediţia românească să adăugăm un singur subiect, cât mai pe larg: Ce schimbări sunt esenţiale în politică şi în societate – sunt necesare schimbări esenţiale şi în economie?
Economia creşte pe baza avansului consumului şi al investiţiilor private, în special a construcţiilor, a declarat, la Adevărul Live, Costin Borc, ministrul Economiei. El a mai spus că administraţia românească este deprofesionalizată, oficialul dând ca exemplu un şef de serviciu juridic, care are 2.000 de lei salariu brut şi care oricând poate profesa ca avocat în mediul privat, câştigând mult mai mult.
Acordurile de mediu emise de Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin pentru construirea a patru microhidrocentrale în Munţii Ţarcu au fost anulate de Curtea de Apel Timişoara, decizia fiind definitivă.
Judeţul Galaţi ar fi putut avea aproape 900 de eoliene, dacă toţi investitorii care au solicitat acord de mediu şi-ar fi pus în practică proiectele. În final, însă, au ajuns să fie amplasate doar 75 de turbine. Unele dintre contractele pentru teren au fost încheiate cu o serie de primării, care, bizar, primeau o redevenţă de 84 de euro pe hectar, dar pierdeau o subvenţie de 112 euro pe hectar. Caz clar de DNA.
Angajamentele pe care 147 de state le-au făcut pentru a reduce emisiile de carbon nu sunt suficiente pentru a face ca temperatura medie globală să crească cu mai puţin de două grade Celsius până la finalul secolului.
Monsson Group va demonta turbinele parcului eolian de la Târguşor, din judeţul Constanţa, cu o capacitate totală de 27 MW, întrucât din cauza schimbărilor din legislaţia energiilor regenerabile proiectul a devenit nefezabil din punct de vedere financiar.
Piaţa de certificate verzi este în colaps, neînregistrându-se tranzacţii în lunile mai şi iunie, ceaa ce afectează mulţi investitori din domeniul regenerabilelor, în special producători mici şi medii, potrivit Organizaţiei Patronale a Producătorilor de Energie din Surse Regenerabile (PATRES).
Modificările aduse sistemului de acordare a certificatelor verzi din energie nu s-au lăsat aşteptate. În piaţă se fac deja scenarii de creştere cu 50% a preţului energiei electrice, investiţii de sute de milioane de euro au fost îngheţate, iar unii dintre marii investitori străini din domeniu se gândesc chiar la un exit din România, notează Adevărul Financiar.
După mai bine de 4 ani de la lansarea Programului Casa Verde, mureşenii care au depus şi obţinut aprobarea dosarului, apoi au semnat un contract, pot începe realizarea instalaţiilor de încălzire şi producere a apei calde menajere.
EXCLUSIV Primul interviu cu Victor Costache
după demisie. Săgeţi către Orban şi
Arafat. Ce hotel din Bucureşti a fost transformat în spital VIDEO
Evoluţia simptomelor la bolnavii de COVID-19
Cum trebuie să arate declaraţia pe propria răspundere cu care putem părăsi locuinţa
România intră în carantină totală. Klaus Iohannis: Ce a fost până acum recomandare devine obligaţie. Vârstnicii de peste 65 de ani nu mai pot ieşi din casă
Al optulea deces în România al unui pacient infectat cu noul coronavirus
Cum s-a propagat coronavirusul din Wuhan: factorii care au transformat o epidemie în pandemie
Al şaselea deces al unui pacient cu coronavirus în România
Al cincilea deces în România al unui pacient infectat cu noul coronavirus
Al patrulea deces în România al unei persoane confirmate pozitiv la COVID 19
„Jumătăţi“ de restricţii împotriva pandemiei. De ce măsurile anunţate de MAI ar putea fi insuficiente