Cum să depășim criza și să obținem independența energetică. Soluțiile unui expert român din SUA

0
Publicat:

Europa are suficiente resurse pentru a face față crizei energetice și în lipsa gazelor rusești, deși situația este destul de critică. Profesorul Constantin Crânganu vorbește, într-un interviu pentru „Adevărul”, despre alternativele Europei la gazul rusesc și despre securitatea energetică a României.

FOTO Shutterstock
FOTO Shutterstock

Curtat de giganții americani Exxon, British Petroleum, Chevron sau Amoco Corporation pentru cunoștințele sale, dar și pentru invențiile făcute de-a lungul timpului, Constantin Crânganu e profesor de geofizică şi hidrogeologie la Graduate Center şi Brooklyn College, The City University of New York. Expert în inteligenţa artificială, schimbări climatice şi geologia petrolului, Crânganu consideră că energia nucleară este indispensabilă pentru a asigura securitatea energetică a României, însă și gazele ar trebui să aibă rolul lor.

Adevărul: Criza energetică din Europa riscă să pună lacăt pe numeroase afaceri, iar ramuri întregi ale industriei s-ar putea închide. Cum se văd problemele Europei din America, sunt ele de nerezolvat?

Constantin Crânganu: În 1981, președintele Ronald Reagan a impus sancțiuni pentru a încerca să blocheze un gazoduct sovietic menit să transporte cantități uriașe de combustibil către Europa. Dar el s-a confruntat rapid cu o opoziție dură - nu doar din partea Kremlinului, ci și a națiunilor europene dornice de o sursă ieftină de gaz. În 2019, președintele Donald Trump a impus și el sancțiuni împotriva gazoductului Nord Stream 2, declarând că ar putea transforma Germania într-un „ostatic al Rusiei”. Ca și în 1981, țările europene s-au revoltat împotriva deciziei americane, afirmând că ele ar trebui să poată decide propriile politici energetice.

Acum, din păcate, Europa plătește prețul neascultării sfaturilor americane. Cu toate acestea, actuala administrație de la Casa Albă nu poartă ranchiună celor care au arătat americanilor de două ori degetul mijlociu și încearcă, pe cât este posibil, să contribuie la rezolvarea crizei. Deși țările din Europa au protestat masiv și violent (Pungești, România) contra explorării gazelor de șist, ajutorul american vine tocmai de la aceste gaze, care, lichefiate, se îndreaptă către porturile europene în cantități tot mai mari. Ironia sorții...

Graba strică treaba

România se pregătește să închidă centralele pe cărbune, deși ne confruntăm cu această criză energetică. Nu e cam riscant, poate fi compensată această pierdere?

Circulă acum prin Europa și prin România o epidemie mai periculoasă decât Covidul. Se numește Net Zero și cei „molipsiți” se comportă precum ați întrebat – distrug resurse energetice înainte de a avea altele la schimb. Situația descrisă este analogă cu a sări dintr-un avion fără parașută și a presupune că parașuta va fi inventată, livrată și fixată în aer la timp pentru a ne salva înainte de a ne prăbuși la sol.

Profesorul Constantin Crânganu
Profesorul Constantin Crânganu

Multe țări europene au decis să mizeze pe energia regenerabilă în timp ce, în paralel, se are în vedere renunțarea la cărbune, gaze sau petrol. E aceasta o abordare eficientă sau, așa cum spun mulți experți, riscă să agraveze criza energetică?

Nu există nicăieri în lume un proiect-pilot funcțional pe o perioadă de timp satisfăcătoare, să zicem 5 - 10 ani, în care o economie de orice dimensiune să funcționeze numai cu surse care nu emit dioxid de carbon (eoliană, solară, hidro) și fără să folosească vreo sursă de combustibili fosili. Nu există nici măcar un singur proiect pilot care să asigure doar energia electrică necesară unei economii (cca. 25 – 35% din consumul final de energie).

Pe zi ce trece, apar tot mai multe dovezi că politicile asociate cu gândirea magică Net Zero sunt un dezastru social și economic care stă să se întâmple. Practic, New Zero este calul troian care, odată introdus politic și propagandistic în economiile avansate ale lumii, le va aduce în poziții extrem de inconfortabile, unde diferența dintre fantezie și realitate nu va mai putea fi percepută. Viitorul va fi rece și întunecat dacă nu vom avea o regândire radicală a politicilor energetice.

Eficiență VS. modă

Țări ca Germania renunță la energia nulceară, la presiunea activiștilor care susțin că centralele nucleare reprezintă un pericol, dar există mulți experți care spun că această politică agresivă de decarbonizare e sortită eșecului. Dumneavoastră cum vedeți lucrurile?

Există lucruri periculoase în societatea contemporană, dar noi le facem să fie sigure. Gândiți-vă la zborul unui avion peste Oceanul Atlantic. Zboară la 10.000 m altitudine cu 900 km/oră. Nicăieri nu este un teren de aterizare. Avionul are 10.000 piese critice pentru zbor și noi le-am făcut să fie sigure. Este periculos zborul cu avionul? Deșeurile radioactive sunt mult mai ușor de controlat și stocat. Nu există nicio moarte dovedită a fi produsă de deșeuri radioactive. Energia nucleară este un domeniu profund neînțeles, împânzit de concepții enorm de greșite. Dacă vorbind de „poluare masivă” în cazul petrolului și gazelor vă gândiți la CO2, vă contrazic. Dioxidul de carbon nu este un poluant, așa cum afirmă activiștii climatici. Dioxidul de carbon este hrana esențială a plantelor și, indirect, a animalelor care consumă plante. Eu sunt făcut din CO2, dumneavoastră sunteți făcut din CO2, toți oamenii sunt făcuți din CO2, toată materia organică are la bază CO2. Gândiți-vă că prin fiecare expirație, animalele și plantele emană CO2. Înseamnă că plantele și animalele (și oamenii) sunt poluatori?!?

Ce reprezintă „Factorul de capacitate pentru energie” și în ce măsură se poate spune că din cauza creșterii puternice a surselor regenerabile, factorul de capacitate al multor țări începe să scadă pe măsură ce centralele nucleare și termocentralele sunt scoase din funcțiune?

Factorul de capacitate (FC) este măsurarea perioadei în care o centrală electrică funcționează pentru o anumită perioadă de timp. Este exprimat ca procent și se calculează prin împărțirea producției unitare efective de energie electrică la producția maximă posibilă. Acest raport este important deoarece indică gradul de utilizare a capacității unei unități. FC variază considerabil în funcție de instalație și de tipul de combustibil. În cazul energiei nucleare, FC depășește 90%, ceea ce înseamnă că o centrală nucleară medie rămâne în funcțiune, generând electricitate, mai mult de 90% din timp. În cazul energiei eoliene, FC ~32%, iar pentru energia solară FC ~23%. Un simplu calcul vă demonstrează că FC nuclear este de 3-4 ori mai mare decât cel al energiilor regenerabile (motivul se cunoaște – caracterul intermitent al celor două energii „verzi”)

Problema gazelor de șist

În ce măsură gazele de șist din România ar putea să reprezinte o soluție la actuala criză și cum să înțelegem faptul că, deși avem zăcăminte de gaze importante în Marea Neagră, amânăm la nesfârșit exploatarea lor?

O precizare mai întâi. România nu știe dacă are sau nu gaze de șist. S-a forat o singură sondă de explorare în comuna Pungești (Vaslui) și firma Chevron a fost izgonită prin violență de acolo înainte de a publica rezultate. Chevron mai trebuia să sape trei sonde în Dobrogea pentru a explora și eventualele gaze de acolo. Opinia publică și cei mai mulți politicieni din România s-au opus vehement fracturării hidraulice. În lipsa forajelor de explorare nu avem nicio dovadă că există gaze de șist în subsolul țării.

Despre gazele din Marea Neagră și cele din jud. Buzău nu aș dori să discut aici și acum – zarurile au fost aruncate, rien ne va plus. Dar aș insista pe reluarea explorărilor pentru gazele de șist, în Moldova, Dobrogea, Banat și alte zone similare geologic. Cred că opinia publică din România și guvernanții aleși s-au vindecat de isteria anti-fracking și văd cu ochii lor cum revoluția argilelor din SUA a triumfat spectaculos, devenind cea mai importanță realizare tehnologică a secolului acesta. Dintr-un importator major, Statele Unite ale Americii au devenit cel mai mare producător de petrol și gaze și un mare exportator de gaze naturale lichefiate, inclusiv către o Europă devenită captivă energetică a gazelor rusești.

S-a tot vorbit despre gazele de șist ca despre o sursă uriașă de poluare, inclusiv prin procedura de extracție. Cât e real și cât e propaganda unor activiști fanatici?

Am zis mai devreme ce înseamnă fracturarea hidraulică a argilelor care conțin petrol și gaze. Am fost primul om de știință român care, începând din 2014, am demontat imensa minciună propagandistică țesută în jurul acelei făcături ordinare din filmul Gasland despre apa de la robinet care se aprinde. Din 1947, de când a fost inventată în Oklahoma, fracturarea hidraulică a fost aplicată în peste 2 milioane găuri de sondă în SUA și Canada. Și toate aberațiile propagandistice – fracturarea hidraulică otrăvește apele din fântâni, declanșează cutremure și radiații ucigașe, produce diverse boli la copii și adulți deopotrivă, contribuie la încălzirea globală etc – le-am demontat în prima carte publicată în România pe această temă – „Gazele de șist și fracturarea hidraulică – Între mit și realitate”, 2014, Ed. Integral, 287 p.

Dacă ați fi în România și ați avea putere de decizie, ce măsuri ați lua pentru asigurarea securității energetice a țării?

Aș relua lucrările de exploatare pentru depistarea zăcămintelor conținând gaze de șist – să știm odată pentru totdeauna dacă le avem sau nu. România are potențial eolian în unele regiuni și potențial solar în alte părți. Zăcămintele de gaze convenționale sunt de interes și merită a fi continuate lucrările de explorare și exploatare, împreună cu studiile de fezabilitate și eficiență economică.

Economie

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite