Soluţiile României pentru evitarea unei crize energetice şi temperarea preţurilor. Sfaturile unui analist

0
0
FOTO Shutterstock
FOTO Shutterstock

Criza energetică şi explozia preţurilor la energie sunt principalele provocări la nivel european,  consideră analistul în energie Andrei Ilaş. În opinia sa, soluţia este ca statele să investească în energie verde, iar în paralel să protejeze populaţia de povara preţurile uriaşe.

Criza energetică şi explozia preţurilor e una dintre cele mai mari ameninţări şi poate provoca o nouă recesiune la nivel european sau chiar mondial, mergând până la o criză economică. Situaţia nu avea cum să fie diferită în România. Nu întâmplător, ceea ce îi îngrijorează cel mai mult pe români este creşterea preţurilor şi abia apoi războiul din Ucraina, se arată într-un sondaj de opinie efectuat de IRES în luna martie.

Cu o expertiză serioasă în domeniul energiei, analistul Andrei Ilaş a lucrat pentru Banca Mondială şi Agenţia Internaţională pentru Energie Regenerabilă, la Bonn (Germania). Analist în energie cu o experienţă profesională de peste zece ani, a avut şi are clienţi precum Banca Mondială, Sandbag şi Deloitte, prin firma sa de consultanţă. Între 2014 şi 2018, Ilaş a fost analist în costurile energiei regenerabile la Agenţia Internaţională pentru Energie Regenerabilă, iar între 2008 şi 2012 a fost consultant de afaceri la reprezentanţa din România a băncii franceze Crédit Industriel et Commercial.

În opinia lui Andrei Ilaş, energia nu se va ieftini în următoarea decadă, iar singura soluţie pentru temperarea preţurilor şi pentru obţinerea independenţei energetice a României o reprezintă accelerarea investiţiilor în energia regenerabilă şi energia cu zero emisii de carbon. Explicaţia este simplă. Pe lângă faptul că este vorba şi de zero poluare, energia obţinută astfel este mai ieftină.

„La nivel de costuri de generare, energia eoliană şi cea solară sunt mult mai ieftine la ora actuală faţă de costurile de generare a energiei din cărbune şi din gaz. Costurile marginale ale energiei regenerabile sunt aproape de zero, deci practic ele sunt mult mai ieftine decât orice alte resurse”, subliniază expertul.

andrei ilas


Andrei Ilaş consideră că România are avantajul de a putea obţine energia regenerabilă la preţuri rezonabile

De ce nu se poate renunţa încă la gaze şi cărbune

Totuşi, pe termen scurt şi mediu, gazele şi cărbunele vor continua să fie folosite, în special în sezonul rece. E un aspect de care multe ţări europene care aveau ţinte extrem de ambiţioase s-au convins în special acum, după creşterea necontrolată a preţurilor energiei şi în contextul geopolitic complicat de acum. Astfel, gazele şi cărbunele sunt şi vor continua să fie o perioadă extrem de importante, iar trecerea spre un sistem bazat pe energie verde va mai întâzia.

„Chestiunea e legată de variabilitate. Când nu bate vântul şi când nu străluceşte soarele trebuie să ai rezerve, trebuie să ai asigurată capacitatea de generare. De obicei ai nevoie de puţin gaz, de cărbune sau energie nucleară, care nu depind de vreme. Asta e chestiunea legată de integrare. Problema e mai mult de organizarea sistemului, de asigurarea stocării, de flexibilizarea cererii, dar nu e o problemă a costurilor propriu-zise, ci e o chestiune care ţine de fizică şi de felul în care sunt organizate sistemele de electricitate”, adaugă el.

În ultimii ani, odată cu Pactul Verde European, România şi-a luat angajamentul reducerii, până în 2030, cu 12,7 % a emisiilor de gaze cu efect de seră. Emisiile de carbon în economie, calitatea aerului şi a apei, protecţia mediului şi eficienţa energetică sunt principalele provocări. Departe de a fi vedeta Europei, România are o poziţie rezonabilă, crede Andrei Ilaş.

„România, cel puţin până în 2020 şi-a atins ţintele pe energie regenerabilă cu vreo 5-6 ani înainte. Acum, după ce şi le-a atins, a lăsat-o mai încet, asta şi din cauză că subvenţiile au fost mari şi prost organizate, dar costurile au scăzut mult între timp. România are nişte ţinte în general solide, dar cu siguranţă se putea şi mai mult şi mai rapid. Dar ele sunt în linii cu aşteptările Uniunii Europene. Şi odată ce sunt implementate, ar trebui să poziţioneze România pe un drum destul de solid pentru decarbonizare. România nu e premiantul clasei, dar nu e nici ultimul elev”, precizează Ilaş.

Şi energia nucleară, chiar dacă nu este regenerabilă, este şi va continua să rămână importantă. România are în plan să dezvolte, în parteneriat cu SUA, mai multe mini-reactoare nucleare. Acest lucru ar urma să contribuie la obţinerea independenţei energetice a României.

„Poziţia mea referitoare la energia nucleară e că atâta timp cât poate fi realizată în bugetele şi deadline-urile promise, are un loc semnificativ în mixul energetic. Dacă nu se poate face asta, lucrurile devin mai problematice pentru că orice întârziere a proiectelor nucleare înseamnă creşterea consumului de energie fosilă, cărbune şi gaz.

La preţurile actuale de pe pieţele spot, energia nucleară este competitivă şi foarte competitivă, în absenţa depăşirii bugetelor şi a termenelor de realizare”, precizează Ilaş.

Energie verde la preţuri imbatabile

Vestea bună ar fi că România poate produce energie verde la preţuri sub media europeană. În acelaşi timp, există resursele necesare pentru asta. „Problema nu e de resurse sau de fiabilitate financiară. Problema e legată de balansare, de integrare, de flexibilizarea cererii, de adoptare de sisteme de stocare. Se vede când compari costurile generale de la eolian şi solar, care e undeva în România între 50 de euro şi maximum 80 de euro/MWh, cu preţurile care se realizează pe piaţă la ora actuală, între 100 şi 300 de euro uneori pentru megawatt oră. Anul acesta cred că a ajuns până la 1.500 de lei, preţul spot, dacă vorbim în lei. Anul trecut, preţul realizat a fost undeva la 104 euro pe piaţa spot. Dar în primele trei luni ale anului acestuia media a fost undeva la 200 de euro /MWh şi aşteptarea e că în 2022 cam aşa, la 200 de euro să fie preţul mediu”, a mai explicat Ilaş.

În continuare, e greu de estimat momentul în care preţurile vor începe să scadă, având în vedere volatilitatea care există pe piaţa gazelor. „Toată energia electrică e scumpă pentru că gazul e scump. Şi echilibrul dintre cerere şi ofertă este foarte strâns pe piaţa gazului. Avem probleme nergele geopolitice cu Rusia, care ameninţă cu închiderea livrărilor de gaz şi e foarte dificil de spus. E cel mai probabil că intrăm într-o decadă în care preţurile vor fi în continuare destul de mari la energie electrică, adică nu vor mai ajunge la media pe care am văzut-o din 2011 în 2020, la 40 şi 50 de euro. Va fi undeva între 100 şi 200 de euro în următoarea decadă”, estimează Ilaş.

Capcana plafonării preţurilor şi soluţia existentă

El atrage atenţia că nici măcar exploatarea zăcămintelor de gaz din Marea Neagră nu va duce la ieftiniri substanţiale, chiar dacă ar putea ajuta la obţinerea independenţei energetice. Statul român poate şi trebuie să protejeze populaţia, însă plafonarea preţurilor ar fi o greşeală uriaşă. În schimb, statul poate subvenţiona, adică să plătească o parte din preţul energiei către producători, iar astfel să ia povara de pe umerii populaţiei, punctează expertul.

„Cu cât vorbim mai mult de preţuri fixe, preţuri administrate de cineva într-un birou, cu atât mai puţin probabil e să fie dezvoltate gazele din celelalte perimetre din Marea Neagră. Pentru că nu asta aşteaptă investitorii de la statul român, şi anume preţuri dictate. Gazele respective din Marea Neagră sunt în general foarte scump de exploatat şi intră în concurenţă cu gazele din import. Şi cu atât mai puţin probabil să înceapă să se dezvolte dacă preţurile nu sunt decise de piaţă, de negocierile între cei care îşi iau riscul şi care pun banii pe masă”, atenţionează el.

Dacă e puţin probabil ca preţurile să scadă în viitorul apropiat, vestea bună ar fi, spune expertul, că securitatea energetică a României nu este ameninţată. „Ce putem face este să băgăm cât mai multă energie regenerabilă în sistem, care va face să scadă dependenţa de gazul scump. Dacă reuşim să avem şi energie nucleară, care are costuri marginale foarte mici, la fel, tot e foarte bine pentru că eliminăm din gazele şi cărbunele care sunt mai scumpe. Soluţiile sunt cât mai multă energie cu emisii de carbon zero şi cu costuri marginale zero”, a conchis Andrei Ilaş.

Vă recomandăm să mai citiţi:

Armele care ar îngenunchea definitiv economia Rusiei şi ar trimite-o în Evul Mediu. „Ar fi devastatoare pentru ei, dar şi pentru UE“

Motivul pentru care e puţin probabil să avem pace în Ucraina, în acest an. Explicaţiile unui expert în mediere

Cluj-Napoca


Ultimele știri
Cele mai citite

Partenerii noștri