Vă mai aduceţi aminte de Cornea Brăiloiu? Omul de încredere al lui Brâncoveanu, care, trimis într-o misiune diplomatică, s-a speriat de ambasadorul turcilor, pentru că avea pielea neagră, şi-a luat-o la fugă. Un urmaş de-al lui a ajuns personaj în Manuscrisul fanariot. Aşa că istoria de azi e despre lume cunoscută, respectiv, despre Toma Brăiloiu, nepotul celui din romanul meu.
Duminică, 12 iulie, s-au împlinit 300 de ani de la înhumarea osemintelor domnitorului Constantin Brâncoveanu în Biserica „Sf. Gheorghe Nou”, din Bucureşti. Voievodul îşi pregătise un alt loc pentru odihnă veşnică, însă acolo se află acum doar o parte din trupul său.
Mare parte din istoria singurului monument istoric din Oltenia aflat în patrimoniul UNESCO este cunoscută doar de către istorici şi specialişti. Povestea acestuia este însă fascinantă.
Prima şi cea mai reprezentantivă ctitorie a domnitorului Constantin Brâncoveanu - Mănăstirea Horezu - ascunde între zidurile sale o mulţime de secrete.
Drumul care urcă la Dealul Mitropoliei, chiar în centrul Bucureştiului, păstrează poveştile unor personalităţi istorice precum Constantin Brâncoveanu şi Alexandru Ioan Cuza. Dar este străbătut şi de mii de pelerini pentru a ajunge la moaştele Sfântului Dimitrie cel Nou.
Aflat la doar 15 kilometri de Capitală, Palatul Mogoşoaia reprezintă unul dintre cele mai populare spaţii de recreere pentru bucureşteni, dar şi pentru turiştii din restul ţării sau chiar din străinătate. Palatul propriu-zis mai păstrează încă aerul fastuoaselor întâlniri mondene pe care le găzduia principesa Martha Bibescu la începutul secolului al XX-lea.
O comisie formată din specialişti ai Consiliului Judeţean Călăraşi şi ai Instituţiei Prefectului se află în satul Constantin Brâncoveanu, comuna Dragalina, pentru o evaluare a pagubelor produse de tornada care a avut loc marţi, 30 aprilie. 18 gospodării au fost afectate de fenomenul meteo extrem din Barăgan.
Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale va iniţia o Hotărâre de Guvern pentru a-i sprijini cu nişte sume de bani pe oamenii din Călăraşi afectaţi de tornada de marţi, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, ministrul de resort, Marius Budăi.
Aflată la 840 de metri altitudine, Mănăstirea Arnota din judeţul Vâlcea, ctitorie a lui Matei Basarab, reprezintă una din „Meteorele” României, iar legendele care o înconjoară merită rememorate. O filmare făcută cu drona scoate în evidenţă amplasarea deosebită şi panorama unică.
Considerată cea mai veche vatră monahală din Ţară Românească, Mănăstirea Cotmeana din Argeş este datată din 1292. Însuşi termenul "cotmeana" provine din câte se pare de la hoardele cumane care au trecut prin aceste locuri.
Pompierii militari din cadrul secţiei Dragalina au participat sâmbătă, 3 noiembrie, la o acţiune de voluntariat, alături de elevii din comuna Dragalina. Salvatorii au plantat copaci în comuna Constin Brâncoveanu.
Unul dintre cei mai apreciaţi înalţi clerici din secolul al XVII-lea, mitropolitul Teodosie a fost unul dintre primii „ctitori“ ai primei Biblii româneşti şi a fost foarte apreciat de către domnitorii Şerban Cantacuzino şi Constantin Brâncoveanu, al căror sfetnic a fost.
Istoricul Adrian Cioroianu a povestit de curând, la Râmnicu Vâlcea, cu ocazia găzduirii în acest oraş a „Zilei Diplomaţiei Româneşti”, motivul pentru care domnitorul Constantin Brâncoveanu nu a fost înmormântat în Horezu-Vâlcea, unde şi-a dorit, ci la Bucureşti.
Constantin Brâncoveanu a domnit un sfert de secol în Ţara Românească, a avut 11 copii şi a strâns o avere impresionantă. A avut, însă, parte de o moarte cumplită, împreună cu cei patru fii ai săi.
Domnitor al Ţării Româneşti între 1688 şi 1714, Constantin Brâncoveanu a deţinut zeci de hectare de viţă de vie la Ştefăneşti, în Argeş, construind şi o cramă acolo. Brâncoveanu era foarte ataşat de vinul său, trimiţând frecvent cantităţi însemnate unor înalţi oficiali.
Bustul lui Mihai Viteazul, reconstruit în premieră la Muzeul Municipiului Bucureşti, ar putea deschide galeria reconstituirii figurilor emblematice ale poporului român. Procedura este, însă, anevoioasă pentru că lipsesc rămăşiţele unor domnitori, nu există cercetări antropologice, iar unii dintre domnitori sunt sanctificaţi de BOR.
Trecerea dintre ani era marcată cu mari petreceri şi în urmă cu sute de ani. La vechile curţi domneşti româneşti, Anul Nou era întâmpinat cu petreceri fastuoase, mese bogate, asezonate cu muzică şi dans, la care participau boierii, alături de domnitor.
La două zile după incendiul izbucnit la un bazar de pe strada Constantin Brâncoveanu în care un om a murit carbonizat, pompierii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă au declanşat o serie de controale la bazarurile din zona supranumită „Fâşia Gaza“. Au fost descoperite mai multe nereguli.
Domniţa Bălaşa, urmaşa lui Constantin Brâncoveanu, a ajuns roabă în seraiul sultanului după decapitarea domnitorului. A fost torturată şi chinuită de turci pentru a spune unde se află ascunse averile domnitorului.
Pictorul Constantinos s-a remarcat prin zugrăvirea unui număr mare de biserici, executate de cele mai multe ori la comanda domnului Constantin Brâncoveanu. Autograful său apare ca decor pe lama sabiei Sf. Nestor din Biserica Mare Domnească.
Un spectacol de teatru cu temă creştină şi muzica tradiţională veche în interpretarea grupului "Trei parale" vor fi prezentate, pe 15 august, în curtea interioară a Palatului Mogoşoaia. Constantin Brâncoveanu a cârmuit Ţara Românească cu înţelepciune creştinească timp de 25 de ani (1688 -1714). Născut în 1654, Constantin Brâncoveanu a murit pe 15 august 1714. Marţi, se împlinesc 303 de ani de la moartea sa şi a fiilor săi.
Constantin Duca, ginerele lui Constantin Brâncoveanu, a domnit în două rânduri în Moldova. De fiecare dată acesta a pus dări foarte mari, nemulţumind poporul. În plus, Duca îl supără până şi pe socrul său, care îl alungă de pe tronul ţării, unde tot Brâncoveanu l-a ajutat să ajungă în două rânduri.
Detronarea principelui Constantin Brâncoveanu, „declarat rebel faţă de Poarta Otomană“, a fost un moment important din istoria Ţării Româneşti. Secretarul italian al domnitorului valah, Antonio Maria del Chiaro, povesteşte cu lux de amănunte ce s-a întâmplat în 4 aprilie 1714.
Măturiile istorice consemnează un şir lung de asasinate cărora le-au căzut victime marile personalităţi din trecutul românilor. De la Burebista la Tudor Vladimirescu, o mulţime de personaje istorice au devenit eroi nu doar prin calităţile prin care au fost remarcaţi în timpul vieţii, dar şi prin morţile lor.
Dimitrie Cantemir a fost numit domn al Moldovei de către turci, în anul 1710. Acesta i-a trădat pe otomani şi a trecut de partea ruşilor. În urma războiului ruso – turc, pierdut de noii aliaţi, în anul 1711, Cantemir a fost nevoit să se refugieze în Rusia, unde avea să trăiască în exil până la sfârşitul vieţii.
Secretarul italian al domnitorului Constantin Brâncoveanu, Anton Maria Del Chiaro, ne-a lăsat moştenire una dintre cele mai amănunţite descrieri despre trecutul Ţării Româneşti şi, implicit, despre obieciurile valahilor de acum 300 de ani. În lucrare este descrisă şi perioada Paştelui.
La o distanţă de aproximativ 8 kilometri de râul Argeş şi de şoseaua naţională Bucureşti-Piteşti, se află încă de pe vremea lui Vlad Călugărul satul Cârstiani. În acest sat, la poalele unei păduri, se află mănăstirea Râncăciov. O mănăstire în formă de cruce şi plină de mistere: nu se ştie cum a fost întemeiată şi nici cine a fost ctitorul ei.
Născut în 1659 la Câmpulung Muscel, Pârvu Mutu, supranumit şi Zugravul, a fost cel mai faimos pictor de biserici din România. Şi-a făcut ucenicia timp de şase ani în Bucovina la un vestit zugrav rus şi a pictat biserici şi mănăstiri pentru familiile Cantacuzino şi Brâncoveanu.
Primăria Municipiului Bucureşti a decis plasarea a două noi statui în spaţiul public, reprezentându-i pe domnitorii Constantin Brâncoveanu, autor Ioan Bolborea, şi Vlad Ţepeş, autor Florin Codre. Împreună, cele două statui vor costa aproape un milion de euro din bugetul local.
Un domnitor cât civilizaţie întreagă, un „prinţ de aur“, singurul voievod cu stil şi un creştin care a refuzat să se lepede de credinţă chiar şi sub ameninţările paloşului. „Weekend Adevărul“ continuă seria „Boieri mari“ cu povestea lui Constantin Brâncoveanu şi a moştenirii lui, din perspectiva a doi dintre descendenţii în viaţă: Constantin şi Mihai Brancovan.
Harta mamelor minore din România. De ce a luat amploare fenomenul adolescentelor care fac copii
Cum a ajuns un român să plătească o dobândă de 30.000% pentru doar 180 de euro. Topul celor mai scumpe IFN-uri
Prognoza meteo: Ce ne aşteaptă după vremea anormală. Când se întoarce frigul şi unde se anunţă burniţă
Şofer român din Londra, înjunghiat în propria maşină. Momentul, surprins de camerele de supraveghere VIDEO
Cum ajung urşii României în farfuriile străinilor bogaţi. Traficul de animale, încurajat de obiceiurile culinare
Revolta unui medic, după un control ITM: „Vine o duamnă cu unghiile de 4 cm care îţi cere ştampila”
Bugetarii de lux. „Abuzul“ de Consilii de
Administraţie umple buzunarele politicienilor
Prognoza meteo: România, lovită de şocuri termice. Unde se dezlănţuie iarna şi cât de cald se face în sud-est
Pensiile speciale pentru parlamentari, eliminate. Orban: „Parlamentul reintră în slujba cetăţeanului. E doar primul pas”. Cine nu a vrut să voteze
Ignoranţi cu ifose: ce pregătire are operatoarea 112 care a umilit doi părinţi ce reclamau că fetiţa lor se simte rău