Sfinţii Martiri Brâncoveni, prăznuiţi la 16 august. „De legea creştină nu mă las, căci în ea m-am născut şi am trăit, şi în ea vreau să mor!“

0
0
Constantin Brâncoveanu. FOTO: Arhivă
Constantin Brâncoveanu. FOTO: Arhivă

Ortodoxia românească cinsteşte la 16 august jertfa Sfinţilor Martiri Brâncoveni, cei care au fost omorâţi pentru că nu au vrut, nici cu preţul vieţii, să renunţe la credinţa lor.

Domnitorul Constantin Voievod cu fiii săi, Constantin, Stefan, Radu, Matei şi sfetnicul Ianache, sunt prăznuiţi la 16 august. Cu toţii au refuzat să se închine turcilor şi au jurat credinţă lui Dumnezeu. Pentru că a refuzat să se lepede de ortodoxism, pe 15 august 1714, chiar în ziua când împlinea 60 de ani, domnitorul român a fost decapitat, alături de cei patru fii ai săi. 

Părintele vicar Ionuţ Ghibanu, de la Arhiepiscopia Târgoviştei, spune că peste veacuri, Martiri Brâncoveni ne dau o pildă de tărie, de curaj şi de înţelepciune, mai ales astăzi, când mulţi aleg să-şi trădeze sau să-şi batjocorească credinţa, să atace Sfânta Biserică Ortodoxă strămoşească şi pe slujitorii ei.

„Jertfa Brâncovenilor este un avertisment pentru toate generaţiile de români, căci, fără credinţă, viaţa aceasta nu are nici un sens. 

Credinţa trebuie să fie unica lentilă a vieţii noastre şi să fie autentică, nu doar să fie afişată în anumite momente, crezând că putem păcăli pe alţii, mai ales în interes electoral. 

Este cutremurător şi înfricoşător să iţi vezi fiii omorâţi pentru că nu renunţă la credinţa strămoşească. Şi nu, nu pentru că nu a spus unde-i sunt bogăţiile, nu pentru mândrie, nu, pentru altceva Brâncovenii au ales să moară. Pentru credinţă, pentru că tatăl, Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, dorea ceea ce-i mai bine pentru fiii săi, iar ei ştiau că poţi să ai totul, să câştigi lumea întreagă, dar, dacă nu ai credinţă eşti mort spiritual, ai fost înfrânt şi trăieşti degeaba”, a spus preotul Ionuţ Ghibanu.

cinstire Brancoveanu


Sursa: preot Ionuţ Ghibanu 

cinstire Brancoveanu

Sursa: preot Ionuţ Ghibanu 

Preotul spune că exemplul Brâncovenilor trebuie să trezească în noi fiorul credinţei. „Aşa vom birui totul, cu Dumnezeu înainte”

La 10 august, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop şi Mitropolit Nifon, mai mulţi preoţi, alături de peste 1.000 de tineri au pornit în pelerinaj cu Sfintele Moaşte ale Sfântului Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului şi Mitropolitul Ţării Româneşti, de la Catedrala eparhială până la Mănăstirea Stelea din Târgovişte. Cu toţii au oprit pentru a se ruga în faţa statuii Sfinţilor Martiri Brâncoveni, din centrul Târgoviştei.

Cumplita execuţie din istorie

A sfârşit fix în ziua în care împlinea 60 de ani, după luni de chinuri groaznice în temniţa turcească, decapitat pe malul Bosforului, împreună cu cei patru fii şi cu ginerele său. Trupurile au fost pescuite din Bosfor şi înmormântate pe ascuns. Vreme de 200 de ani, mormântul lui Brâncoveanu a fost necunoscut.

Domnia lui Brâncoveanu a început pe 29 octombrie 1688 şi a însemnat pentru Ţara Românească 26 de ani de prosperitate şi linişte. Cu multe pungi cu galbeni date turcilor, domnul Ţării Româneşti a reuşit să menţină un benefic echilibru politic pentru ţara aflată  la graniţa celor trei mai imperii, Otoman, Habsburgic şi Ţarist. În cei 26 de ani de domnie, supuşii lui Brâncoveanu nu au cunoscut teroarea războiului.

”Altân Bei” sau ”Prinţul Aurului” l-au numit vreme de ani buni turcii pe domnul Ţării Româneşti, datorită  bogăţiilor strânse de acesta. Se spune că Brâncoveanu aduna în fiecare an peste 10.000 de galbeni. Mare parte din avuţie mergea către turci, drept plată pentru liniştea ţării. 

Moartea Brâncovenilor, cea mai cumplită execuţie din istorie. Cum au fost torturaţi, decapitaţi şi aruncaţi în Bosfor martirii pentru credinţă
Moartea Brâncovenilor, cea mai cumplită execuţie din istorie. Cum au fost torturaţi, decapitaţi şi aruncaţi în Bosfor martirii pentru credinţă

Sursa wikipedia.org 

Tragedia Brâncovenilor şi sfârşitul bogatului domn a început pe 25 martie 1714. Aceasta a fost ziua în care solul sultanului a adus familiei Brâncoveanu  firmanul de mazilie.

Din aprilie, până în iulie, membrii familiei Brâncoveanu au fost întemniţaţi şi batjocoriţi, în cele mai întunecoase beciuri ale închisorii. Turcii au încercat toate metodele de tortură pentru a-l face pe domnitor să mărturisească unde îşi ţine avuţiile.

În data de 15 August 1714, ziua în care Brâncoveanu împlinea 60 de ani, ziua de nume a soţiei sale Maria şi mare sărbătoare a creştinătăţii, turcii au pus la cale cea mai cumplită execuţie din istoria imperiului otoman.

În 1992, martirii brâncoveni care şi-au pierdut viaţa în numele credinţei au fost canonizaţi sub numele de Sfinţii Mucenici Brâncoveni. Biserica Ortodoxă Română  îi sărbătoreşte, în fiecare an, la data de 16 august, a doua zi după sărbătoarea de Sfânta Maria, comemorând ziua jertfei supreme în numele creştinismului.

VĂ MAI RECOMANDĂM ŞI:

Moartea Brâncovenilor, cea mai cumplită execuţie din istorie. Cum au fost torturaţi, decapitaţi şi aruncaţi în Bosfor martirii pentru credinţă

Sfinţii Martiri Brâncoveni, ocrotitorii meleagurilor oltene. Domnitorul a fost salvat în copilărie de doica sa, care şi-a sacrificat propriul copil

Ziua sfinţilor martiri Brâncoveni. Cea mai frumoasă pildă a domnitorului înainte de decapitare: „Fiilor, fiţi bărbaţi!“

Mai multe - Târgovişte

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite