Cum a sărăcit Moldova ginerele lui Constantin Brâncoveanu: a impus dări foarte mari pentru a-şi plăti datoriile

0
0

Constantin Duca, ginerele lui Constantin Brâncoveanu, a domnit în două rânduri în Moldova. De fiecare dată acesta a pus dări foarte mari, nemulţumind poporul. În plus, Duca îl supără până şi pe socrul său, care îl alungă de pe tronul ţării, unde tot Brâncoveanu l-a ajutat să ajungă în două rânduri.

Constantin Duca a fost domnitorul Moldovei în două rânduri, între 1693 şi 1695, respectiv 1700 şi 1703. În prima domnie, acesta a ajuns pe tronul ţării cu ajutorul socrului său, Constantin Brâncoveanu, conducătorul Ţării Româneşti.

„Triimis-au Brâncovanul pe Mihai spătar şi cu alţi boieri ce să tâmplas-acolo pribegi, de s-au dus la Poartă di-au aşedzat logodna cu fiica Brâncovanului, anume Maria, cu Costantin ficiorul Ducăi-vodă. Şi strângându-s-atâta boierime acolo atunce la Poartă, au făcut mare cheltuială ţărâi cu multe podoabe, can şi fără treabă, pre cum era ţara atunce slabă: cai, rafturi, corturi, 200 de siimeni cu haine şi cu leafă şi alteli multe cheltuiele, fără treabă şi fără ispravă. Ş-au zăbăvitu acolo atunce cu atâta boierime şi om de la mart păn’ la iuni. Dece au făcut multă cheltuială”, a arătat cronicarul Ion Neculce.

Constantin Duca a început să cheltuie mai mult decât îşi permitea, astfel că a impus tot felul de dări, cum ar fi văcăritul. Moldovenii şi aşa erau săraci şi lăsaţi fără bogăţii de către polonezi, turci şi tătari. Domnitorul Moldovei nu a plătit nici măcar turcilor birul promis, astfel că ajunge să fie mazilit la doar doi ani după ce ajunge pe tronul ţării. Constantin Brâncoveanu, socrul său, a încercat să intervină pentru a-l menţine la conducerea Moldovei, însă fără succes.

Domnitor al Moldovei este numit Antioh Cantemir, fratele lui Dimitrie Cantemir, unul dintre cei mai mari duşmani pe care îi avea Brâncoveanu. Deşi soţia sa a murit în anul 1697, iar legăturile cu socrul său s-au cam răcit, Constantin Duca a primit din nou sprijin din partea muntenilor pentru a ajunge pe tronul Moldovei. El a impus din nou ca şi taxă – văcăritul, are scoasă de către predecesorul său.

„Costantin Duca - vodă, dacă îmbrăcă căftan de la Poartă, cu cheltuiala şi agiutorul muntenilor fece iar cheltuială mare. Şi cu datoria a domniei cei dintăiu neplătită, să-ncărcă de să feci o somă mare de bani, şi-ndători ţara şi pe vaci, şi pe oi, şi pe miere, şi pe ceară, de luo bani de la neguţitori. (...) Şi-ncepu Duca-vodă a scoate grele dări şi mari pe ţară, a-ndesi ciferturili ce le scosesă Antiohi-vodă: din patru dederă opt într-an, şi oamenii începură a să spăriè şi a fugi; şi pe mazâli a-i îngreuiè cu dăjdii grele şi desă”, a mai scris Ion Neculce.

Mai mulţi boieri nemulţumiţi s-au mutat din Moldova în Ţara Românească. Nemulţumit de fuga boierilor, Constantin Duca îi cere lui Constantin Brâncoveanu să-i omoare. Cum domnitorul muntean refuză, Duca se plânge la Poartă cu privire la acest aspect.

„Ce Brâncovanul, cum audzi acel lucru, îndată feci mărturie de la mulţi turci şi de la boieri şi triimisă la Poartă de feci ştire. Şi cu acea socoteală îş strâcă obrazul şi numeli şi mai rău de la Poartă Duca-vodă, de nu mai putu cere pe acei boieri ce rămasără acolo la munteni. (...)Dece descălecând turcii la gazde demineaţa, n-au dzis nemic, iar cându au fost pe chindie, numai ce-au umplut turcii ograda domnească, de-au apucat porţile şi-mpregiurul zidului, cât să spăriesă toţi câţi era în curte, că n-avè unde să scapi. Şi l-au închis pe Duca-vodă în casa ce mică ş-au pus la uşi turci de pază. Şi casa cè mare, şi cè mică era plină de turci. Şi aşè l-au ţinut patru, cinci dzile, de nu-l lăsa din casă să ias-afară, nice la doamna să margă, păn’ l-au pornit. Ş-au pus pe Iordachi Rusăt camaican, şi atunce au deschis porţile. Duca-vodă, vădzind aşè urgie, au priceput că s-or rădica boierii cu pâră asupra lui, şi nu să va mai întoarce la domnie”, a mai menţionat cronicarul Ion Neculce.

Ca urmare a intervenţiei lui Constantin Brâncoveanu, turcii îl obligă pe Constantin Duca să renunţe la tronul Moldovei. După o perioadă în care conducerea ţării a fost asigurată de logofătul Ioan Buhuş, în fruntea Moldovei a ajuns Mihai Racoviţă.

Alte ştiri pe această temă:

Domnitorul criminal care avea plăcerea de a-şi asasina boierii

Istoria tentativei lui Petru Şchiopul de a obţine tronul Moldovei cu 100.000 de galbeni, oferiţi sultanului otoman

Cât de înapoiată era justiţia românească acum 250 de ani: debandadă legislativă, abuzuri, blesteme în loc de mărturii

Mai multe - Suceava

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite