Cum îşi răsplătea Brâncoveanu duhovnicul şi supuşii de fiecare dată când se spovedea

0
0

Religia ocupa un loc aparte în viaţa valahilor, iar obiceiurile creştine erau ţinute cu sfinţenie, mai ales de domnitori. Domnitorul Constantin Brâncoveanu îşi făcuse un obicei de a da bani mulţi duhovnicului său, dar şi de a acorda unele „binefaceri“ supuşilor.

Secretarul pentru limbile apusene al domnitorului Constantin Brâncoveanu, florentinul Anton Maria Del Chiaro, ne-a lăsat una dintre cele mai amănunţite descrieri despre trecut Ţării Româneşti. Secretarul Del Chiaro a scris opul „Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia con la descrizione del paese, natura, costumi, riti e religioni degli Abitanti” (Venetia, 1718), în care vorbeşte despre obiceiurile şi tradiţiile valahilor.

image

Astfel, italianul arată că cele 7 Taine se deosebesc puţin de cele ale catolicilor. “Botezul se face, cufundându-se de trei ori şi pomenindu-se de fiecare dată câte un nume din Sf. Treime, la care asistenţa răspunde amin. Mituirea se face şi de către preoţii obicinuiţi, dar cu autorizarea Patriarhului care prepară Uleiul Sfânt, cu mare solemnitate, pe care îl împarte apoi bisericilor. Sfânta împărtăşanie pentru tot anul nu se face decât în dimineaţa Joiei Sfinte, iar prescurile anului trecut se dau celor ce se împărtăşesc în acea zi”, arată del Chiaro.

Spovedania lui Brâncoveanu

Secretarul italian precizează că ortodocşii vremii se spovedeau în picioare, “nu în genunchi ca la catolici”, iar după spovedanie “credinciosul dă confesorului o sumă, după puterea pungii şi împarte pomeni la săraci”. 

Aşa se face că prinţul Constantin Brîncoveanu, când se spovedea de Paşti, dădea confesorului său, Arhiepiscopul Nisis, actualmente Mitropolitul Valahiei, 2.000 de galbeni. De asemenea, “...în ziua Joiei Sfinte, acorda o largă amnistie, şi cu generositate creştinească ierta pe boerii disgraţiaţi”.

“Înaintea grijaniei, ortodoxul ţine post câteva zile, abţinându-se dela vin, mâncăruri de peşte şi cu untdelemn şi făcând zilnic sute de mătăni înaintea unei icoane, şi rugându-se pentru iertarea păcatelor. Sft. Maslu e făcut de oricare preot, iar ungerea se face cu rugăciuni din partea clerului, după care pronunţă cuvîntul grecesc axios, ceea ce însamnă vrednic. Valahii ar fi mai blânzi faţă de biserica catolică, dacă n-ar fi înveninaţi cu învăţăturile unor refugiaţi unguri, eretici, cari-şi câştigă existenţa aci, predând limba latină fiilor de boieri”.

Evenimentele religioase erau atât de fastuoase încât doar ruşii îi mai întreceau pe valahi: “Anumite solemnităţi religioase sunt celebrate cu atâta fast şi strălucire în Valahia, că, în afară de Moscovia, nici o ţară creştină orientală nu o egalează. Sărbătorile lor se celebrează după calendarul vechi, 10 zile după cel catolic”.

Constantin Brâncoveanu (1654-1714) a fost domnul Ţării Româneşti între anii 1688 şi 1714, având una din cele mai lungi domnii din istoria principatelor române. Mare boier, nepot de soră al domnului Şerban Cantacuzino, el a moştenit şi a sporit o avere considerabilă, care consta în proprietăţi imobile, bunuri mobile şi sume de bani depuse în străinătate. În timpul în care a domnit, Ţara Românească a cunoscut o lungă perioadă de pace, de înflorire culturală şi de dezvoltare a vieţii spirituale, în urma sa rămânând un mare număr de ctitorii religioase şi un stil arhitectural eclectic ce-i poartă numele.

Mai multe - Târgovişte

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite