FOTO Chipul real al domnitorilor. Cum ar putea fi reconstruită figura altor personaje importante din istoria noastră, după modelul lui Mihai Viteazul

0
0
Cea mai cunoscută reprezentare a lui Mihai Viteazul, din cărţile de istorie
Cea mai cunoscută reprezentare a lui Mihai Viteazul, din cărţile de istorie

Bustul lui Mihai Viteazul, reconstruit în premieră la Muzeul Municipiului Bucureşti, ar putea deschide galeria reconstituirii figurilor emblematice ale poporului român. Procedura este, însă, anevoioasă pentru că lipsesc rămăşiţele unor domnitori, nu există cercetări antropologice, iar unii dintre domnitori sunt sanctificaţi de BOR.

Premiera naţională prin care a fost reconstruit chipul lui Mihai Viteazul aduce în discuţie felul în care este prezentată imaginea domnitorilor din istoria poporului român. De cele mai multe ori, aceasta este o înfăţişare idealizată pe care artistul plastic a considerat-o apropiată de realitate, mai degrabă decât realitatea în sine.

Proiectul inovator de reconstrucţie facială pus în practică de Muzeul Municipiului Bucureşti ar putea deschide o galerie a domnitorilor noştri, pe care românii să-i cunoască aşa cum arătau, de fapt. Dar craniile unora dintre ei nu sunt de găsit, iar pentru cele existente nu au fost făcute măsurători sau fotografii - aşa cum a fost cazul fericit la Mihai Viteazul. 

În anul 1920, Armata l-a chemat în mare secret pe Francisc Rainer (1874-1944), părintele antropologiei româneşti, al cărui nume este purtat de institutul de specialitate din cadrul Academiei Române. Rainer a fost dus la Iaşi, unde a primit misiunea de a face fotografii şi măsurători ale craniului lui Mihai Viteazul. De această operaţiune nu a ştiut nici soţia lui Rainer - mărturisea el mai târziu.

Datorită acestor documente inestimabile, proiectul a putut fi realizat, după aproape 100 ani. Pentru alte reconstituiri faciale, procedura ar fi mai complicată. Iniţiatorul, dr. Adrian Majuru, directorul Muzeului Municipiului Bucureşti, dă exemplul altor domnitori, cum sunt Ştefan cel Mare şi Constantin Brâncoveanu, sanctificaţi de Biserica Ortodoxă Română. Pentru un demers ştiinţific de acest gen, mormintele situate în lăcaşurile de cult ar trebui deschise, iar osemintele - supuse unor tehnici specifice pentru înregistrarea parametrilor necesari. Cu un scanner 3D, procedeul ar fi mult simplificat, fără ca scheletul să fie atins. „Demersurile sunt complicate şi de durată, iar asta ar îngreuna realizarea unui proiect similar“, arată dr. Adrian Majuru.

Patriarhia Română a confirmat, prin purtătorul său de cuvânt Vasile Bănescu, că demersul este complex şi poate fi luat în discuţie pe viitor, în urma unei solicitări oficiale.

Reconstrucţia figurii lui Mihai Viteazul

Mihai Viteazul, voievodul care a realizat la 1600 Unirea provinciilor româneşti (Transilvania, Moldova şi Muntenia) s-a născut în Bărăgan, într-o aşezare acum dispărută din Ialomiţa - Oraşul de Floci, situat lângă Hârşova. Pentru a-l onora, autorităţile din Slobozia au amplasat în centrul oraşului o statuie caricaturizată a domnitorului, poreclită de localnici „Mihai Viteazul cel bondoc“. Montată la 1 Decembrie 2014, statuia realizată de graficianul local Vasile Aionesei a fost înlocuită în seara de 22 noiembrie 2017 de o alta, ecvestră, făcută de un alt artist local, Gabriel Manole din Perieţi. Noua statuie seamănă cu imaginea clasică a domnitorului din manualul de istorie.

Totuşi, niciunul dintre portretele sale nu seamănă între ele. Un renumit specialist în gravură, Florin Stoiciu, doctor în arte vizuale care predă la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti şi la Universitatea Ovidius din Constanţa, explică de ce personajele au înfăţişări diferite în reprezentările artistice.

„De regulă, artiştii care au realizat aceste portrete nu au fost contemporani cu domnitorii. Portretele - de obicei gravuri, ca în cazul lui Mihai Viteazul - au fost făcute ulterior pe baza descrierilor din cronici, din alte relatări ale celor care au trăit în timpul domniei sale şi l-au văzut. În astfel de situaţii, imaginaţia şi interpretarea autorului îşi spun cuvântul“, relatează dr. Florin Stoiciu.

De altfel, sculptorul care a refăcut chipul lui Mihai Viteazul mărturiseşte că a avut propria doză de subiectivitate când a lucrat la bust. Explicaţia constă în existenţa unor elemente care nu pot fi redate de nicio măsurătoare sau fotografie a craniului. Ridurile de expresie, ochii, uitătura, zâmbetul, expresia gurii nu pot fi transmise ştiinţific.

„Aici a intervenit interpretarea mea, evident. Având volumul realizat ştiinţific şi caracterul domnitorului imortalizat în aceste lucrări, am încercat să combin cele două imagini într-o interpretare personală. Astfel, amănunte precum privirea, ridurile, expresia şi atitudinea sunt pură interpretare artistică. Gradul de îmbătrânire şi ridare al epidermei a fost realizat ţinând cont de secolul în care a trăit, vârstă, mediul şi stilul de viaţă al domnitorului“, spune Radu Tudor Panait, tânărul sculptor căruia Muzeul Municipiului Bucureşti i-a încredinţat importantul proiect.

Provenit într-o familie aflată la a treia generaţie de sculptori, Radu a crescut visând la chipurile domnitorilor care înflăcărează imaginaţia românilor. Mihai Viteazul, în special, este o figură emblematică în familia Panait, deoarece bunicul lui Radu, Tudor Panait, este sculptorul care a realizat statuia ecvestră a domnitorului, care se află amplasată în centrul Craiovei. 

image

FOTO dreapta - Sculptorul Tudor Panait lucrând la macheta statuii ecvestre a lui Mihai Viteazul, ce este amplasată în centrul Craiovei. Mai jos este statuia, mărită la scară, în timpul realizării sale, înconjurată de schele Sursa Arhiva familiei Panait 

„Sper ca acest tip de iniţiativă să mai trezească memoria colectivă ancestrală, în care cred şi care genetic ar trebui să existe în noi toţi. Eu îi sunt extrem de recunoscător directorului muzeului, dr. Adrian Majuru, care este de felicitat pentru acest proiect rarisim, de o asemenea amploare. Fiecare proiect de acest gen reîntregeşte apartenenţa sacră ştirbită a acestui popor, şi dragostea, şi respectul de ţară, şi de înaintaşi, şi de semeni“, afirmă Radu Tudor Panait.

Cum a fot realizat bustul lui Mihai Viteazul

Sculptorul Radu Tudor Panait detaliază cum a lucrat, pas cu pas, la realizarea bustului lui Mihai Viteazul, pe baza cercetărilor lui Francisc Rainer.

Pe o armatură metalică s-a făcut modelajul craniului, iar în punctele antropometrice au fost inserate, în funcţie de un tabel ştiinţific, şuruburi înfiletate diferit, pentru a obţine limita carnaţiei.

„Am reconstruit grupele musculare nedepăşind martorii de grosime şi astfel am avut volumul general al portretului domnitorului. Modelajului carnal i-am făcut la final o matriţă şi am turnat exemplarul din răşină acrilică armată cu fibră de sticlă. Făcând o matriţă din silicon, modelajul carnaţiei a rămas intact. Am putut continua lucrul adăugând plastilină de culoare diferită şi modelând pilozităţile feţei şi scalpului“, specifică sculptorul.

image

În matriţa obţinută a fost turnat un latex modern, folosit cu precădere în industria cinematografică în efectele speciale. Acesta permite pigmentarea şi vopsirea acestuia cu pigmenţi compatibili, şi este foarte rezistent, şi nu este toxic.

„În interiorul modelului am turnat o spumă specială şi compatibilă cu latexul, ce la întărire susţine latexul în formă iniţială, altfel, acesta fiind maleabil se poate deforma. A fost nevoie de mici retuşuri în urma turnării, apoi am pictat epiderma cu straturi colorate şi translucide. Această tehnică de suprapunere a straturilor succesive de silicon foarte diluat şi pigmentat diferit conferă o senzaţie realistă de transparent şi nuanţa naturală. Iar ochiul formează instinctiv, prin juxtapunerea culorilor, senzaţia de carnaţie reală“, mai spune Radu Tudor Panait.

Partea cea mai minuţioasă a fost inserarea firelor de păr. Un frizer s-a ocupat de podoaba capilară a domnitorului, un croitor specializat în costume de epocă a luat măsurile bustului şi circumferinţa capului, iar specialistul muzeului a ales materialele care au fost croite pentru îmbrăcarea bustului. 

Întreg procedeul de reconstrucţie facială a fost documentat foto şi video. Echipa de producţie a fost formată din Hadrian Gavriluţiu - regizor, Andrei Sibişan - sunet, George Pantazin - editare, Doru Mazilu - artist bărbier, Mircea Ciuturoianu - croitor. 

„Da, nu seamănă cu Amza Pellea!“

Figura emblematică pentru istoria poporului român este expusă, în premieră, într-o expoziţie dedicată Anului Centenarului Marii Uniri ce a fost vernisată la Muzeul Municipiului Bucureşti, intitulată „Figuri unificatoare“. Chipul domnitorului Mihai Viteazul a fost reconstituit printr-o procedură de reconstrucţie facială - ceea ce reprezintă o premieră naţională - după fotografiile şi măsurătorile craniului voievodului făcute în 1920 la Iaşi, la cererea Armatei, de către Francisc Rainer, părintele antropologiei în România.

Pentru cei obişnuiţi cu portretul clasic din cartea de istorie, Mihai Viteazul apare acum total diferit: o faţă lată şi osoasă, cu pomeţi pronunţaţi, orbite afundate, ochi sfredelitori, nas proeminent şi sprâncene stufoase. Există un amănunt pe care cuca falnică, împodobită cu pene, purtată de domnitor pe cap îl ascundea privirii: Mihai Viteazul suferea de calviţie.

„Da, nu seamănă cu Amza Pellea! Adevarul este încă o dată dur, la fel ca istoria reală şi chipul lui Mihai. Nu seamănă cu nicio altă interpretare artistică, deoarece nici între ele portretele nu seamănă, acestea fiind mai degrabă înfăţişări ale unui portret moral al domitorului decât al celui fizic, determinat pe cale ştiinţifică“, relatează Panait.

Pe aceeaşi temă: 

Cum a arătat, în realitate, Mihai Viteazul. Chipul domnitorului a fost reconstruit cu tehnologie specifică anului 2017: „Da, nu seamănă cu Amza Pellea!“

Statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul, amplasată în piaţa Unirii. Primăria a dat jos monumentul ridicol al voievodului bondoc

Mihai Viteazul cel Bondoc a fost răpus la Slobozia după aproape trei ani de lupte. Ce decizie radicală au luat şefii primăriei în privinţa statuii hidoase

Mai multe - Constanţa

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite