VIDEO Parteneriatul Estic va fi restartat la Summitul de la Riga, din luna mai
0
Întâlnirea din 17 martie, 2015, la Kiev, între preşedinţii României şi Ucrainei survine la zece zile distanţă până la fireasca aniversare a unirii Basarabiei cu Regatul României. Statul românesc cu capitala la Bucureşti trebuie să fie în relaţia cu Ucraina şi un apărător al condiţiei de europeni, a cetăţenilor de naţionalitate română, din Bucovina de Nord şi Basarabia de Sud, teritorii istorice mioritice moştenite de Ucraina de la URSS.
1. SPERANŢELE PREŞEDINTELUI UCRAINEI. Cu o zi înainte de primirea oaspetelui român, preşedintele Ucrainei a poposit în Germania, cu al cărei cancelar şeful statului ucrainean a avut, anterior, conform propriilor precizări, peste 60 de convorbiri telefonice, de la inaugurarea sa şi mai mult de 11 întâlniri. Însă, pe 16 martie a fost prima sa vizită oficială în Germania, confirmând nivelul ridicat, fără precedent, al relaţiilor dintre Kiev şi Berlin. Sigur, după cele 17 ore de negocieri neîntrerupte, la Minsk, pe 12 februarie, Kievul speră la respectarea celor convenite, neomiţând, în acest sens, să elogieze rolurile Cancelarului federal şi preşedintelui Franţei, în atingerea scopului propus, respectiv încetarea focului. Dar chiar dacă blindatele şi piesele de artilerie au fost retrase de cele două părţi combatante, NATO şi OSCE au dubii justificate cu privire la locurile unde a ajuns tehnica de luptă a separatiştilor rusofoni. Şi chiar dacă se acţionează împreună cu Uniunea Europeană şi cu Comitetul Internaţional al Crucii Roşii pentru asigurarea unui flux de materiale pentru populaţia aflată în dificultate, practic în pragul unei situaţii de criză umanitară, nu este clar ce conţin ajutoarele similare, aduse cu camioanele din Rusia, în regiunea Donbas. Preşedintele Ucrainei i-a informat, pe interlocutorii germani, că la 14 martie, Rada Supremă a stabilit modul cum se va aplica Legea cu privire la regimul special al administraţiei locale în regiunile Doneţk şi Lugansk . 48 de ore mai târziu, comandantul suprem al armatei ruse, Vladimir Putin, a dat ordin, în dimineaţa zilei de 16 martie, pentru o mobilizare totală a Flotei de Nord a ţării. Deci, intenţii paşnice la Kiev, zăngănit de arme în Rusia. Ostaticii nu au fost eliberaţi de partea rusă, sintagmă corectă, funcţie de realitatea existentă pe teren, iar posturile de televiziune şi radio ucrainene nu mai pot fi vizionate/audiate în cea mai mare parte a Donbasului. “Ucraina a demonstrat în mod clar – a declarat preşedintele Petro Poroşenko - că se luptă nu numai pentru pace, independenţă, libertate şi democraţie, dar şi pentru securitatea europeană şi mondială. De aceea, acest aspect este extrem de important şi ne aşteptăm la decizii eficiente la sesiunea Consiliului European care va avea loc la 19 martie şi care au fost discutate în detaliu de către mine şi doamna Cancelar în cadrul şedinţei de astăzi.” La discuţia din 16 martie, cu preşedintele Germaniei, şeful statului ucrainean a reamintit că acum 25 de ani, pe 18 martie 1990, cetăţenii din fosta Republică Democrată Germană au avut ocazia de a participa la alegeri democratice libere pentru prima dată. De aceea, acum, Poroşenko speră că alegerile din regiunile Doneţk şi Lugansk vor fi, de asemenea, în deplină conformitate cu standardele democratice. Preşedintele Ucrainei este recunoscător guvernului german pentru decizia de a aloca 500 de milioane de euro pentru susţinerea Ucrainei. Şeful statului ucrainean a mulţumit Cancelarului Germaniei şi pentru faptul că la Dresda a avut ocazia de a vizita soldaţii şi ofiţerii ucraineni care sunt în curs de tratament, în instituţiile medicale din Germania, aici fiind vorba de cazuri de rănire gravă în conflictul militar din Ucraina. Petro Poroşenko a mai discutat cu Angela Merkel şi agenda Summit-ului Parteneriatului Estic, care va avea loc la Riga, în luna mai, unde şi Republica Moldova va fi reprezentată.
2. EVALUAREA CLUBULUI MILITAR ROMÂN DE REFLECŢIE EUROATLANTICĂ. În ajunul vizitei preşedintelui României la Kiev, Clubul Militar Român de Reflecţie Euroatlantică a formulat o primă evaluare publică a situaţiei dinamice de la est de frontiera răsăriteană a NATO:
"O schimbare se produce în paradigma securităţii europene, o schimbare determinată de surprinderea strategică pe care Rusia o realizează după o perioadă de câteva decenii bune de linişte şi chiar de reconciliere, după Războiul Rece. În fapt, pacea îşi dovedeşte fragilitatea. Uniunea Europeană, Europa occidentală în ansamblul său, trebuie să răspundă nu numai posibilei ameninţări dinspre Est, ca într-un nou joc geopolitic descris de Halford MacKinder în urmă cu mai bine de 100 de ani:”cine stăpâneşte Estul, stăpâneşte inima lumii, cine stăpâneşte inima lumii, stăpâneşte insula lumii, cine stăpâneşte insula lumii stăpâneşte Lumea”; ci şi celei de după primăvara arabă ce reconfigurează indubitabil Nordul Africii şi Orientul Mijlociu. Chemată să lupte pe două direcţii strategice, după ani de construcţie economică, politică şi de securitate, UE constată că noile ameninţări, în materie de securitate, necesită strategii şi politici noi, în condiţiile în care această sumă de naţiuni independente nu şi-a reconfigurat modelul de statalitate fie sub forma Uniunii, fie sub forma unei Confederaţii, Europa neputând să se desprindă, deocamdată, din siajul SUA. Singurele instrumente de lucru ale UE constau în a decide poziţii şi acţiuni comune, exprimarea publică a acestor poziţii, demersuri asupra guvernelor străine, dialogul politic cu celelalte state, asigurarea de fonduri financiare în sprijinul diplomaţiei sale. Ceea ce, pentru forţa colosului de la răsărit, nici nu contează în temperarea zelului său războinic. În acelaşi timp asistăm nu numai la o schimbare de interese naţionale ale SUA, din Europa în zona Asia-Pacific, dar şi la aplicarea practică, dincolo de spaţiul doctrinei politice, a conceptului de intervenţie de sprijin al celor ce trebuie ei înşişi să îşi prezerve interesele şi nu de intervenţie directă. Deşi aparent frontul ucrainean este cel mai ameninţător, lucrurile trebuiesc nuanţate şi din considerentul că acesta pare a fi relativ stabil pe termen scurt, adevărata provocare reprezentând-o analiza şi pregătirea reacţiei adecvate pe termen mediu şi mai ales lung. În ce priveşte NATO, concentrarea sa pe un posibil război hibrid în spaţiul baltic, de tip război test, lasă zona de sud-est în general neacoperită suficient din punct de vedere operaţional, excepţie fiind înfiinţarea Diviziei Multinaţionale de Sud-Est România, urmând ca sudul să aibă suficiente lecţii învăţate după desfăşurarea, în anul 2015, a celui mai amplu exerciţiu al Forţei de Răspuns NATO, Trident Juncture cu o participare masivă de 25.000 militari." (1)
Iulia Modiga:
*Presa din Rusia abordează relaţia Republicii Moldova cu România foarte agresiv. *Credem totuşi că pe linia aceasta, Republica Moldova-Uniunea Europeană trebuie să fie un raport egal. Şi egalitate înseamnă dacă simplifici procedura de circulaţie în spaţiul european, atunci este firesc şi în sens invers. Şi nouă să ne fie această procedură simplificată şi să trecem peste Prut, pe baza buletinului, peste această graniţă nedreaptă. *Prin reducerea actualului deficit de cunoaştere, relaţia dintre românii de aici şi cei de peste Prut va fi naturală. *Sunt la ACŢIUNEA 2012 tocmai pentru că sunt pragmatică, am un simţ al justiţiei dezvoltat, pentru că privesc această reunificare ca pe un act reparatoriu, şi pentru că mă interesează foarte mult bunăstarea tuturor cetăţenilor Republicii Moldova. Consider că locul lor este în interiorul graniţelor României. *Într-adevăr, în Republica Moldova au loc alegeri aproape în fiecare an, aceasta arată instabilitate politică.
Mădălina Hriţuleac:
*52% din cetăţenii Republicii Moldova nu se declară contra Unirii. *România este înconjurată de români. *Opinia noastră este una generală, la nivel de organizaţie. Ne-am propus să reuşim reunificarea celor două state româneşti până în anul 2018. Poate părea uşor nerealist, dar dacă nu reuşim în anii aceştia, când contextul este mai favorabil, mai târziu este mai greu de realizat. *Acum, la nivel de organizaţie suntem tineri, ne permite şi timpul, avem şi sprijinul unor oameni cu o expertiză aparte. *Republica Moldova trebuie să urmeze calea aleasă de România, pentru că, la urma urmei toţi suntem români, am avut acelaşi destin în trecut, va trebui să renunţăm la calea paralelă şi să ne reunificăm, împreună să fim mai puternici în marea familie europeană.
George Simion:
*Deocamdată suntem în două state româneşti, dar peste câţiva ani vom fi într-un singur stat, dar pentru asta trebuie ca toate instrumentele pe care le avem, nu doar societatea civilă să acţioneze. Instrumente precum TVR Chişinău sau Radio Chişinău trebuie puse în slujba corectitudinii şi a informării corecte a cetăţenilor dintre Prut şi Nistru şi trebuie să aibă un impact mult mai mare, în opinia publică din Republica Moldova. *Ceea ce ar trebui să ne îngrijoreze este felul în care abordează statul român relaţia cu conaţionalii noştri, care trăiesc în Ucraina. Mai concret faptul că ei nu primesc cetăţenia română, li se pun piedici, nu se investeşte în şcoala, în biserica şi în presa românească din Ucraina. Avem trei zone unde trăiesc românii: în Intracarpatia, în Nordul Bucovinei şi în Sudul Basarabiei. *Este vorba, în Republica Moldova, de o clasă politică, care s-a obişnuit să stea cu un picior la Bruxelles şi cu unul la Moscova, să negocieze cu acestea şi să mintă frumos pe ambele părţi şi să facă cum ştiu ei, când vin acasă. Din cauza de asta ei nici de Uniunea Europeană nu vor să audă, de asta nici în anul 2015 cererea de aderare la UE nu va fi depusă de guvernul de la Chişinău.
Claudiu Degeratu:
*Preşedintele Barack Obama trebuie să ofere puterii republicane o compensaţie, chiar dacă nu va aproba acordarea de ajutor cu armament letal Ucrainei şi acest lucru va însemna, probabil, un nou set de sancţiuni mai dure, contra Rusiei. *Ca la orice agresiune ascunsă, probabilitatea producerii acesteia este greu de calculat. *Va continua ceea ce Federaţia Rusă îşi propune, va continua războiul informaţional, cu Vestul şi încercarea de a controla ancora geopolitică din Caucaz, cea din Ucraina şi cea din partea de Nord, în special prezenţa în Marea Baltică. *Conceptul generalului Gherasimov, care conduce statul major rus, este acela de război ambiguu. *Matricea de agresiune se schimbă întotdeauna. Nu seamănă un război cu celălalt. *Cu siguranţă nu vom avea două armate, una a NATO şi alta a Uniunii Europene. *Graniţele se şterg atunci când frontiera europeană şi aceea rusească încep să se suprapună.
Răzvan Munteanu:
*Este un răgaz, atât pentru Moscova, cât şi pentru Kiev. Ucraina suferă din punct de vedere economic. *Mai mult ca sigur, Vladimir Putin va încerca să obţină cât mai mult din conflictul din Ucraina, dacă se poate şi Republica Moldova, fără nicio problemă. *Mai mult ca sigur, axa Londra-Washington deţine informaţii despre viitorul şi intenţiile Federaţiei Ruse, la care noi nu ne-am putea gândi acum. *Marele test, pentru UE este să îşi menţină unitatea politică, economică, şi să nu cadă pradă acestui tip de propagandă rusă. *Ochii trebuie aţintiţi spre Ungaria, spre Grecia, state care ar putea deveni pivot pentru Rusia. *Occidentul este dator să lupte pentru Ucraina, pentru că această ţară nu luptă doar pentru ea, ci şi pentru valorile occidentale. *Practic, la ora actuală, vedem un urs mare, puternic, dar strâns din ce în ce mai bine, la gât, de un Anaconda foarte bine inspirat.
Alba Popescu:
*Ungaria a evoluat către zona de…Cal Troian, în cadrul NATO. *În Bulgaria simpatiile pentru Rusia sunt încă destul de puternice. *La ora actuală, în Europa, asistăm la o influenţă tot mai mare a acelor partide cu mesaj eurosceptic, populist, extremist, de stânga sau de dreapta, nu contează, dar ideea este să fie un mesaj contra construcţiei europene. *Trebuie să ne uităm la investiţiile ruseşti în Europa, pentru că Rusia a luat pe sus Europa, din punct de vedere al investiţiilor, pe plan economic. Şi aici discutăm de sute de mii de locuri de muncă. *Strategia de acţiune a Rusiei a fost pusă la punct de foarte mult timp. *Putin a pus mâna pe Crimeea tocmai pentru a îndepărta influenţa occidentalilor de zona de interes strategic a Rusiei. *Obiectivul domnului Putin este acela de apărare a Caucazului.
_____________________________________________
Se încarcă comentariile...
