VIDEO Între Germania cancelarului Merkel şi Rusia preşedintelui Putin

În timp ce Berlinul, încă marcat de memoria colectivă a dramelor provocate în ultima conflagraţie mondială, preferă extinderea influenţei sale bazată pe tehnologia de ultimă oră, Moscova visează, cu ochii greu de citit ai preşedintelui Putin, la refacerea imperiului sovietic, cu o altă denumire, dar cu centrul puterii menţinut la Kremlin, graniţele Federaţiei Ruse extinzându-se până la suprapunerea pe cele foste sovietice.

Într-un asemenea context, în cursul lunii mai, Clubul Militar Român de Reflecţie Euroatlantică - un think tank ofensiv, informal, cu o afirmare mediatică, care promovează interesul naţional al României, de stat membru al comunităţii euroatlantice, independent, suveran, a cărui integritate teritorială trebuie apărată, chiar cu preţul vieţii – va avea prima reuniune publică a membrilor săi, conaţionali cu o experienţă militară relevantă şi experţi în securitate internaţională cunoscuţi pentru soliditatea demersurilor lor ştiinţifice. 

Da, Berlinul este marcat de tragediile generate de Germania hitleristă, în Al Doilea Război Mondial, aspect confirmat de decesul, la vârsta de 87 de ani, a celui care a fost Günter Grass, romancier, critic social şi laureat al Premiului Nobel, pe care mulţi germani l-au numit conştiinţa morală a ţării sale, dar care a şocat Europa, în 2006, când opinia publică a aflat că a fost un membru al Waffen-SS. 

Da, Moscova vrea revenirea fostelor republici sovietice sub sceptrul preşedintelui autoritar de la Kremlin, şi chiar dacă Letonia deţine preşedinţia Consiliului Uniunii Europene şi se pregăteşte să găzduiască un summit, în luna mai 2015, a Parteneriatului Estic, la Riga, totuşi, conform dr. Andrei Illarionov, fost consilier economic al preşedintelui Vladimir Putin, la recenta întâlnire a înalţilor reprezentanţi ai serviciilor secrete ruse şi americane, Moscova a transmis Washingtonului trei avertismente: 

1. Nu vă atingeţi de Crimeea. 

2. Nu trimiteţi arme Ucrainei. 

3. Ţările Baltice sunt ale noastre. 

Desigur, Angela Merkel, cel mai puternic cancelar german postbelic, mizează pe promovarea forţei economice a ţării sale, după cum o demonstrează şi discuţiile sale, din aceste zile, cu premierul indian Narendra Modi, interesat de tehnologia de vârf a Germaniei, convins că în India există multe oportunităţi de afaceri pentru industria germană. 

După cum şi Vladimir Putin, care vrea ca Rusia de mâine să aibă teritoriul fost sovietic şi o putere militară comparabilă cu a Statelor Unite ale Americii, nu doar că şi-a verificat armata, în ultimele săptămâni, dar a şi trimis acum pe inspectorii săi militari la ceea ce aliaţii numesc Exerciţiul Joint Warrior, cel menit a transmite principalului locatar de la Kremlin un semnal al NATO, faţă de agresiunea continuă a ruşilor, momentan doar pe teritoriul ucrainean. 

La Exerciţiul Joint Warrior participă Marea Britanie şi alte 11 ţări NATO, fiind implicate 58 de nave de război şi submarine, 50 de avioane şi 3.000 de militari din forţe terestre. 

Conform acordului încheiat la Viena, cu patru ani în urmă, statelor li se permite să efectueze un număr limitat de inspecţii pe teritoriile altor ţări semnatare. 

Această precizare, acum materializată pe teritoriul britanic, de inspectorii militari ruşi, fiind singura veste bună, din a doua decadă a lunii aprilie, în condiţiile în care porumbelul păcii este alungat de tirurile zilnice, din Donbas şi de concentrările de trupe ruse din Crimeea. 

Am enumerat motivele pentru care emisiunea VALORI EUROATLANTICE - difuzată de postul de televiziune 6TV -, cu tema EUROPA ANULUI 2015, a vizat Germania cancelarului Angela Merkel şi Rusia preşedintelui Vladimir Putin.

Invitaţi au fost trei membri ai Clubului Militar Român de Reflecţie Euroatlantică: general (r.) dr. Stan Petrescu, Claudiu Degeratu şi Constantin Corneanu. 

Claudiu Degeratu: 

*Germania, în anul 2014 şi-a asumat un test major. Şi cancelarul Angela Merkel a fost conştient, mai ales din februarie, 2014, că trebuie să deschidă Germania către o politică externă mult mai activă, pe fondul unui consens, destul de şubred, în sânul Uniunii Europene. *Nici Kievul, nici Moscova nu sunt în situaţia de nevinovăţie. *Ceea ce încearcă să facă preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, este să îşi justifice anumite acţiuni pe plan intern. *Din luna septembrie, anul trecut, există şi o negociere secretă, la nivel ruso-american, care se desfăşoară în paralel şi este mai discretă decât ceea ce s-a întâmplat între Iran şi SUA, câţiva ani de zile, înainte de a deveni oficial acest dialog nuclear. *Berlinul a mai înţeles o lecţie dură, din Iugoslavia, că nu trebuie să aştepte avioanele americane să facă interdicţie aeriană pe teritoriul Ucrainei, că trebuie să se implice, pentru că acest lucru s-a întâmplat, a existat un eşec al unor structuri europene, în gestionarea conflictului din fosta Iugoslavie şi atunci, pentru prima oară, Berlinul încearcă să îşi asume măcar nişte obiective raţionale, dar pe termen scurt, precum oprirea violenţelor, indiferent de ce va face Washingtonul, pe plan neoficial şi secret, de a negocia cu Moscova, alte lucruri. *În perioada când a lipsit din vizorul opiniei publice, preşedintele Vladimir Putin a testat noul centru naţional de coordonare a apărării, care este lângă Moscova. Centrul a fost apoi prezentat ataşaţilor militari străini acreditaţi în Federaţia Rusă. *Certificarea şi testarea centrului amintit au încheiat practic aplicaţiile militare de amploare, din februarie şi martie, anul acesta. *Putin a reuşit, în 2015, ceea ce şi-a propus încă din 2008, adică reforma militară. *Singura diferenţă majoră, între NATO şi Federaţia Rusă este mecanismul de activare. În cazul Federaţiei Ruse s-a demonstrat că acesta este sub 24 de ore, la nivel de operaţiune specială, nu doar pentru Crimeea, dar şi pentru Arctica. Iar în cazul NATO, probabil că vor mai fi necesari încă doi ani, pentru a reduce timpul afectat capacităţii de acţiune a forţei de reacţie rapidă. Alianţa încă are un mecanism de activare a forţei de reacţie rapidă încă foarte lent, care nu este sub 10 până la 14 zile. *Avem o comunitate de informaţii şi un nivel al serviciilor noastre secrete pe măsura... culturii noastre strategice. *Dacă te grăbeşti să îţi anunţi propria carte şi nu te grăbeşti să îţi termini strategia naţională de apărare şi pe urmă pleci în concediu mi se pare că asta spune cam multe despre care sunt priorităţile noastre... *În 2015 şi Germania şi Rusia sunt forţate să introducă în ecuaţie Europa de Est. 

Stan Petrescu: 

*Politica externă a Germaniei, în actualele condiţii, este extrem de delicată şi trebuie să ne-o imaginăm ca păşind pe multe aşchii de sticlă, pentru că urmele trecutului se vindecă foarte greu. *Reacţia Rusiei, la înarmarea Ucrainei, va fi extraordinar de violentă. *Angela Merkel nu face decât o diplomaţie publică. *În lunile februarie şi martie au avut loc cele mai mari aplicaţii ale Forţelor Armate Ruse. *Putin a anexat Crimeea într-un moment prielnic, cu o Uniune Europeană fără capacitate de reacţie, cu un mecanism de luare a deciziilor extrem de greoi. *Înalta tehnologie a produs schimbări masive în geostrategia şi strategia militară. *Ruşii pot să îşi prezinte o forţă militară extraordinară. *În materie de culegere de informaţii strategice, ofensive, ei sunt neîntrecuţi. *Ruşii controlează guvernul Uniunii Europene, Comisia Europeană. *Este posibil să avem o vară care, din punct de vedere militar, să ne ia cu friguri… *Este subfinanţată armata noastră. *Dacă nu ai o armată puternică nu ai nici diplomaţie, nici voci care să te susţină. *Atunci când armăsarii se bat, mânjii stau deoparte. Noi suntem nişte mânji, care privim la aceşti actori puternici, de securitate. *Sigur că Angela Merkel este un coautor al unei noi arhitecturi de securitate europeană. *Rusia a redevenit o forţă de temut, în spaţiul ei, generează crize şi le poate gestiona şi cei mai puternici din UE îşi permit, încă, să mai dialogheze cu Moscova. 

Constantin Corneanu: 

* Elita politică germană mereu a încercat un echilibru, în sensul de a avea o relaţie foarte bună cu Rusia. *Angela Merkel reuşeşte, în aceste momente, ca să ducă această corabie, a Germaniei, în relaţia dificilă pe Axa Washington D.C. – Berlin – Moscova. *Germania este interesată să fie pace în spaţiul european răsăritean şi datorită intereselor sale comerciale. *Par să se prefigureze două direcţii de atac, Varşovia-Kiev-Minsk şi una sudică, cu Caucazul, care ar putea fi în flăcări, şi atunci lucrurile se complică foarte mult, pentru spaţiul nostru. *În ce priveşte Transnistria, ea este nodul gordian al păcii şi războiului, într-o perspectivă apropiată, apropo de sudul acestei regiuni. Transnistria este cu spatele la zid, nu are decât să cedeze în faţa Chişinăului şi a valorilor euroatlantice, sau să încerce o desprindere forţată, într-o perspectivă a ceea ce se cheamă Republica Populară Basarabeană, care, din păcate, şi aici va fi tragedia noastră, are ca dimensiune geografică sudul istoric al Basarabiei şi deja ne creează probleme emoţionale şi de suflet. *Moscova rămâne o taină şi dincolo de speculaţiile din presă, de ceea ce am vrea noi să fie, preşedintele Vladimir Putin este încă la putere. *În aceste momente, aşa cum pare la prima vedere, dispozitivul militar strategic rus este gata de luptă, iar Ucraina, care încă are convulsii şi idei, despre limba de stat, s-ar putea prăbuşi ca un castel din cărţi de joc. *Relaţia dintre Germania lui Merkel şi Rusia lui Putin rămâne extrem de importantă pentru viitorul nostru, pentru pace sau război.