Urmează o reuniune de criză a Consiliului miniștrilor de externe din UE pe tema boicotării produselor din coloniile israeliene ilegale?

Foarte probabil că da, spunea Kaja Kallas, șefa diplomației europene, la încheierea lucrărilor Consiliului miniștrilor afacerilor de externe din UE, la Bruxelles, pe 13 iulie. Ocazie cu care mai adăuga că „toată lumea este de acord că situația din Cisiordania este cu adevărat imposibil de tolerat” și că „luarea de măsuri împotriva coloniilor (considerate ilegale de UE și de cea mai mare parte a statelor membre ONU, n.n.) a obținut cea mai largă susținere din partea Statelor Membre.

FOTO Shutterstock

Într-atât de mare este această susținere încât reprezentanții la Bruxelles ai celor 27 de State Membre sunt „de acum chemați să facă ce este necesar și este probabil că vom organiza și o reuniune specială pe acest subiect” deoarece „va trebui să adoptăm o poziție comună și, până acum, nu am putut s-o definim”.

Este un pas mai departe spre o situație majoră de criză și urmează trimiterii către capitale a unui document „cu circulație restrânsă” în care Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene indică trei opțiuni posibile:

1.impunerea unui sistem de licențe de import pentru produsele provenind din coloniile respective

2. Impunerea de taxe vamale excepționale care, finalmente, să fie echivalente cu excluderea produselor respective de pe piețele europene

3. O interdicție totală a oricăror importuri de produse provenind din coloniile ilegale israeliene. Din punctul de vedere al Comisiei Europene prezentat de purtătorul de cuvânt Olof Gill, este vorba despre „piste pentru ameliorarea sistemului actual de diferențiere privind schimburile comerciale cu coloniile israeliene”.

Suntem în situația obișnuită până acum în care se schimbă doar avertismente la nivel înalt? Nu-i deloc așa, deoarece acest dosar ultra-sensibil pare că începe să evolueze rapid după ce, ieri, guvernul federal belgian și-a dat acordul pentru interzicerea importurilor produselor care provin din coloniile israeliene din Iudeea, Samaria și de pe Platoul Golan.

Decizia prin care Belgia se alătură Irlandei, Țărilor de Jos și Spaniei - a fost adoptată zilele trecute și in sesiunea parlamentară, chiar înainte de începerea perioadei de vacanță. Tehnic, decizia se bazează pe prevederile existente în cea de-a patra Convenție de la Geneva care interzic unui Stat care ocupă un teritoriu să-și transfere cetățenii pe teritoriul respectiv sau să deplaseze sau să mute populația existentă pe teritoriul respectiv, fie în interiorul sau în exteriorul acestuia.

Context în care situația poate evolua în două sensuri.

Prima evoluție este ca procesul decizional european să continue, lent, dar în etape previzibile urmând un sens deja definit de Comisie, rezultatul dezbaterilor fiind însă condiționat doar de existența unei hotărâri unanime a Statelor Membre. Greu sau mai degrabă chiar imposibil de obținut atât timp cât Trump obiectează ferm la orice ar putea atinge interesele israeliene.

Așa că, spun unele surse, semnalul real de alarmă dat de decizia Belgiei indică faptul că, dacă tragediile din Gaza și Cisiordania continuă și se amplifică fără încetare, atunci este posibil ca, în fața unui blocaj decizional în UE, cele mai multe sau multe dintre Statele Membre să asculte apelul făcut de cei de la Amnesty International

https://www.amnesty.org/en/latest/news/2026/07/consistent-failure-to-suspend-association-agreement-should-spur-unilateral-action/:

„Dacă UE nu ajunge să poată acționa în mod coordonat, Statele Membre trebuie să treacă la asumarea individuală de decizii și să suspende unilateral orice formă de cooperare cu Israelul susceptibilă să contribuie la încălcări grave ale dreptului internațional, în principal impunând un embargo complet asupra exporturilor de arme, de echipamente de supraveghere și a tehnologiilor asociate, precum și o interdicție totală a tuturor relațiilor comerciale și a investițiilor cu coloniile israeliene în teritoriul palestinian ocupat”.

Este absolut evident că e vorba despre o decizie cu implicații cu mult dincolo de posibilitatea declanșării unui conflict diplomatic UE-Israel, căci Trump nu va ierta un asemenea afront, mai ales că, în acest moment cu totul special, are nevoie vitală de contribuția Israelului ca punct de sprijin pentru bombardamentele care, pare-se, pregătesc iminenta invazie la sol în Iran. Atunci ce oare vor decide miniștrii de externe europeni și care vor fi implicațiile asupra evoluțiilor electorale, luând în calcul și nivelul în creștere al susținerii pentru cauza palestiniană, mai ales printre tinerii europeni, cei care vor decide soarta alegerilor în viitor.

Analizați vă rog, în chip de concluzie pentru acest text, datele unui foarte recent sondaj

https://www.pewresearch.org/short-reads/2026/06/04/most-people-across-36-countries-have-negative-views-of-israel-and-little-confidence-in-netanyahu/

publicat de PEW RESEARCH CENTER intitulat „cei mai mulți oameni din 36 d țări au o viziune negativă asupra Israelului și o încredere scăzută în Netanyahu”. Cu o ilustrație suplimentară care face acum ocolul lumii: Lamine Yamal, nou zeu tânăr al fotbalului, participă la o demonstrație în Spania ridicând steagul palestinian...