Urgenţa momentului: instalarea unui nou guvern. Actualul guvern nu mai are bani de pensii şi salarii

Gata cu alegerile prezidenţiale. Vom avea timp să discutăm şi să analizăm în lunile următoare cum ne-a trecut glonţul pe la ureche.

Acum urgentă este instalarea noului guvern rezultat după alegeri.

Imagine de la o ședință de guvern FOTO gov.ro

Unde suntem cu instalarea noului guvern

Alegerile parlamentare n-au fost încă validate de CCR, dar avem o primă declaraţie comună semnată de patru partide plus minorităţi, pentru constituirea unei coaliţii de guvernare, având o majoritatea parlamentară consistentă în spate.

Este vorba de coaliţia PSD - PNL- USR- UDMR plus minorităţi, având la Camera Deputaţilor 21,96%+ 13,20%+ 12,40%+ 6,34%=53,9%. De remarcat că fără USR  coaliţia ar avea doar circa 42%.

Nu mai este timp de pierdut. Trebuie ca partidele care formează viitoarea coaliţie să se întâlnească începând chiar de azi, pentru a cădea de acord asupra programului de guvernare, premierului şi componenţei viitorului guvern.

Situaţia în care guvernul Ciolacu-PSD a adus ţară este dramatică

-Marcel Ciolacu în discuţia cu dna Lasconi: România începe să piardă bani și „asta înseamnă că nu vom mai avea bani să plătim pensii și salarii”.

- Marcel Boloș, ministrul Finanţelor Publice, vine cu o ştire şi mai cruntă, ca reacţie la actuala criză politică: „Prima reacţie este cea a băncilor, care nu mai ofertează acum disponibilităţi băneşti, nu mai oferă pentru ceea ce înseamnă deficitele temporare de Trezorerie pe care le avem şi, sigur, e o perioadă destul de incertă până la numirea noului guvern”.

- proiect de HG al ministerului Finanţelor Publice: deficitul bugetar al României se va ridica la 8,6% din PIB în 2024 (pe metodologie cash), iar datoria publică 54,5% din PIB.

- Consiliul Investitorilor Străini (FIC): "Din punct de vedere economic, România se află într-un punct critic înregistrând cele mai mari niveluri de deficite gemene din istoria recentă, cu excepţia vremurilor de criză. Situaţia economică a ţării trebuie să fie prioritatea autorităţilor în perioada următoare”.

-Cresterea veniturilor bugetare presupuse de actele normative ale guvernului Ciolacu nu s-a realizat.

Sunt multe alte analize ale economiştilor independenţi care ne arată în ce situaţie disperată se află România din punct de vedere fiscal-bugetar, cu perspectiva de a pierde investiţiile străine şi împrumuturile din care trăieşte acum sectorul bugetar.

Cum ar trebui să arate viitorul guvern

Proiectul  de guvernare ar trebui să pună accentul pe reducerea cheltuielilor de funcţionare a statului, aşa cum propune planul economico-politic al lui Ilie Bolojan. Marcel Ciolacu nu a înţeles această necesitate, a pus accentul pe creşterea taxării şi impozitării,  şi drept consecinţă am ajuns la deficitul bugetar ştiut.

Creşterea colectării la bugetul de stat, care în Occident este de 40-45% din PIB, iar la noi de 27%, se produce doar prin conformarea voluntară a cetăţenilor, mulţumiţi de cum le cheltuieşte banii statul. Nu este cazul la noi, şi votul anti sistem (pro Georgescu) ne-a lămurit asupra reacţiei populaţiei. De asemeni partidul extremist AUR şi-a dublat scorul electoral, tot ca reacţie a nemulţumirii cetăţenilor faţă de gestionarea fiscal-bugetara a statului român.

Viitorul premier. Deocamdată sunt în „schema” de evaluare Marcel Ciolacu şi Ilie Bolojan. În opinia mea, Marcel Ciolacu este pe făraş în propriul partid, PSD. A coborât partidul la 22%, cel mai mic scor din istoria electorală a acestui partid, şi nu a reuşit să intre în turul al doilea la alegerile prezidenţiale. Dacă nu pleacă singur de la conducerea PSD, îl aşteaptă „noaptea cuţitelor lungi”.

Nici nu văd cum premierul care a adus România pe buza prăpăstiei ar putea repara dezmăţul bugetar pe care chiar el  l-a patronat. Cine ar mai avea încredere în capacităţile lui de a înţelege economia? În orice caz, nu investitorii care ar trebui să împrumute România cu bani. Se pare că trebuie să-şi schimbe şi meditatorul la economie!

Rămâne în cărţi Ilie Bolojan de la PNL. Îl recomandă programul politico-economic pe care l-a propus, şi activitatea sa la primăria din Oradea şi Consiliul Judeţean Bihor, unde a redus jumătate din personalul bugetar cu rezultate benefice în funcţionarea instituţiei.

Iată programul de reforme al lui Ilie Bolojan, aprobat de conducerea PNL

1. ”Reforma clasei politice asumată de PNL înseamnă câteva lucruri. Reducerea numărului de parlamentari la 300, ţinând cont şi de reprezentarea minorităţilor. Reducerea subvenţiei pentru partidele politice, între anii electorali. Limitarea cheltuielilor de campanie şi stabilirea unui plafon în acest sens. Reducerea cheltuilor administrative pentru demnitari, cabinete, vile de protocol şi aşa mai departe”, a anunţat Bolojan.

2.„ Reforma administraţiei centrale, prin reducerea numărului de ministere şi de agenţii, comasarea unor servicii deconcentrate (…) reducerea numărului de secretari de stat cu cel puţin 50%, audit de eficienţă pentru fiecare autoritate centrală şi pentru companiile de stat cu multe probleme în primele şase luni ale anului viitor şi, în mod evident, eliminarea sinecurilor. Cei care sunt pe posturi în Consilii de Administraţie, autorităţi de reglementare, trebuie să justifice, prin competenţă şi prin ceea ce fac, acele indemnizaţii” .

3. A doua direcţie importantă este debirocratizarea, simplificarea şi dereglementarea, prin comasarea autorităţilor de reglementare, anularea sau simplificarea reglementărilor, digitalizarea şi interconectarea bazelor de date. ”Dacă nu vom interconecta bazele de date, nu o să avem niciodată digitalizarea, doar vom vorbi de ea. Şi, bineînţeles, transferul de competenţe în teritoriu, între instituţiile statului”.

4.”Am spus că ţara noastră nu se schimbă doar din Bucureşti, se schimbă din fiecare comunitate. Pentru aceasta, vom susţine transferul de active, competenţe şi responsabilităţi. Avem hectare bune de terenuri, multe clădiri în aproape toate oraşele din România care sunt în paragină şi nu sunt transferate autorităţilor locale, fiind deţinute de ministere, fără să facă nimic de ani de zile cu ele”.

Programul lui Bolojan este mai amplu, el va fi pus pe masa coaliţiei de guvernare formate în zilele următoare.

Clasa politică nu mai are timp de discuţii sterile

 Sunt clare următoarele adevăruri:

1.PSD-Ciolacu şi PNL-Ciucă, sub oblăduirea preşedintelui Iohannis au adus România în buza prăpastiei, când nu mai are bani de pensii şi salarii bugetare.

2.PSD nu mai are tupeul să pretindă  o poziţie de forţă în nouă coaliţie, când a adus ţara în starea în care este acum.

3. Marcel Ciolacu nu mai poate pretinde poziţia de premier, când s-a văzut de ce este în stare şi, probabil, va fi mazilit de propriul partid.

4. Încă mai putem beneficia de indulgenţa CE la acordarea banilor europeni, dacă CE îşi recapătă încrederea în capacitatea noului guvern de a repara dezmăţul bugetar PSD-Ciolacu.

Componenţa noului guvern

Este foarte important ca principalele poziţii în noul guvern să fie ocupate de oameni competenţi, în care Ilie Bolojan să aibă încredere. De altfel, este normal ca viitorul premier, dacă acesta va fi Bolojan, să aibă ultimul cuvânt în alegerea miniştrilor.

La Finanţele Publice ar putea fi desemnat Alexandru Nazare, care a mai deţinut această funcţie şi este un om serios care înţelege mersul economiei româneşti şi mondiale. In orice caz nu Marcel Boloș, care s-a făcut „preș” în faţa lui Ciolacu, acceptându-i toate prostiile fiscal-bugetare.

La Transporturi ar putea rămâne Sorin Grindeanu, care a demarat multe lucrări în infrastructura de transporturi, dublat de secretari de stat de la alte partide.

La Educaţie ar putea fi numit Ştefan Pălărie, de la USR, un bun cunoscător al domeniului.

La Fonduri Europene Cristian Ghinea, cel care a negociat PNRR şi care ar trebui să gestioneze îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor pentru a primi banii europeni.

Este probabil ca Ilie Bolojan să-şi fi făcut o idee asupra calităţii miniştrilor şi să propună oameni care să fie de acord cu programul său de guvernare.

Ce consecinţe ar avea amânarea formării noului guvern

Ne trebuie urgent bugetul pe 2025. Banii pentru pensiile din decembrie 2024 au fost în totalitate împrumutaţi. Fără un guvern serios care să readucă încrederea creditorilor României, în ianuarie 2025 nu vom avea bani de pensii şi salarii dacă nu apelăm la alte împrumuturi.

Încrederea în responsabilitatea României vine şi din rezolvarea rapidă a crizei politice. Cum riscul adus de posibilă alegere a lui Georgescu în funcţia de preşedinte a obligat America, Franţa, Republica Moldova, alte ţări să intervină pe faţă în susţinerea drumului european şi atlantic al României, pe care Georgescu l-ar fi abandonat, trebuie redemonstrată seriozitatea românilor.

România trebuie să  recâştige urgent încrederea partenerilor străini, astfel încât să poată beneficia de ajutorul şi împrumuturi occidentale.

Cea mai rapidă dovadă a responsabilităţii României şi a faptului că merită încrederea partenerilor europeni şi a Americii este formarea rapidă a unui guvern serios condus de Ilie Bolojan.