
Un weekend care a schimbat lumea
0În numai două zile, trimișii americani la Conferința de Securitate de la München au răsturnat tabla de șah a politicii internaționale şi au lăsat Europa în stare de turbulență maximă. Vechiul pilon pe care se baza securitatea europeană, garanția umbrelei americane, nu mai este de la sine înțeles. Americanii încep discuțiile directe cu rușii, după conversația telefonică dintre cei doi președinți, şi nimeni nu ştie către ce rezultate vor duce negocierile directe, fără participare europeană, nici ucraineană.

România nu a fost invitată la reuniunea de la Paris convocată de președintele Emmanuel Macron, dar ăsta ar fi ultimul motiv care ar trebui să ne preocupe. România are o situație politică internă care stârnește îngrijorări şi asupra căreia autoritățile românești ar trebui în primul rând să se aplece.
Cu două luni și jumătate până la alegeri, marea problemă este readucerea încrederii în alegeri corecte și transparente. În asemenea vremuri tulburi, o altă contestare a procesului electoral nu mai este posibilă. Totul trebuie organizat ca la carte, toate incertitudinile, spulberate. Având președinție interimară la Cotroceni, orice sporire a instabilității politice nu ar aduce nimic bun României. Bun sau rău, guvernul este în funcție şi a reușit să treacă prin Parlament un buget, cât de cât decent. Alegerile din mai vor stabili care va fi peisajul politic. Până atunci, nu are sens să ne mai creăm o problemă în plus, când întreaga lume fierbe şi România a ajuns exemplu în discursul acid, de la München, al vicepreședintelui Vance.
Viitorul este mai imprevizibil ca oricând şi, din păcate, societatea românească este mai polarizată ca oricând şi mai nervoasă ca oricând. Anularea alegerilor încă nu a fost explicată pe deplin, iar acest lucru influențează starea de spirit înaintea campaniei electorale viitoare. Ilie Bolojan şi echipa sa de consilieri au de înfruntat situații de politică internațională la care cu greu s-ar fi gândit cineva cu numai câteva zile în urmă. Dar şi situația internă trebuie abordată printr-o comunicare susținută din partea administrației prezidențiale pe care lumea o așteaptă, mai ales după tăcerea fostei administrații. Fără o nouă abordare, încrederea nu poate fi nici restabilită, nici măcar ameliorată.
Preşedintele Trump a creat o furtună la nivel mondial şi nimic nu se mai poate întoarce la ceea ce a fost înainte. Lucrurile sunt accelerate de la Washington de un președinte american care vrea să încheie cât mai repede problema războiului din Ucraina pentru a se putea concentra apoi asupra problemelor pe care el le consideră mult mai importante. Asta este o certitudine. Restul sunt declarații, uneori contradictorii. În acest haos deliberat, Europa va trebui să dea un răspuns. Poate că rolul Europei, deși nu va participa la negocieri, va fi esențial în garantarea păcii, dacă se va ajunge la un acord. Trupele pentru menținerea cel puțin a unei înțelegeri de încetare a focului pe linia frontului din Ucraina vor proveni, în cea mai mare măsură, din Europa, fără implicare directă americană. De asemenea, întreținerea şi logistica acestor forțe vor juca un rol foarte important. Pentru aşa ceva este nevoie de decizii la nivel european şi de fonduri dedicate.
România va trebui să formuleze o poziție în acest sens şi să o facă repede pentru a nu se mai lamenta nimeni că nu este băgată în seamă.