UE este gata să decidă „măsuri punitive” împotriva Serbiei. NATO își întărește dispozitivul militar în Kosovo

Alt război în pregătire la frontierele României și care să facă podul pe care-l anticipează unii analiști din serviciile de informații aliate, ca rezultat al unor acțiuni de destabilizare făcute de Rusia și aliații săi în favoarea reaprinderii focarelor de conflict din estul european, în principal, cel mai ușor, în veșnic nepotolita zonă a Balcanilor.

Un conflict rămas îngropat la mică adâncime după încheierea ostilităților don fosta Iugoslavie  și proclamarea în 2009 a independenței Kosovo și mereu acoperit de promisiunea că deschiderea politică a speranțelor de aderare a tuturor țărilor din zonă la UE și NATO avea să fie panaceul miraculos  care să șteargă pasiunile, ura, memoriile și dorința de răzbunare. N-a fost să fie, ba chiar dimpotrivă, căci pacea dintre Kosovo și Serbia este în continuare echilibrată doar de prezența trupelor NATO în Kosovo și de permanenta presiune cu posibile sancțiuni din partea UE.

Lucrurile par să escaladeze acum și să se apropie de punctul de fierbere anticipat de altfel de luni și luni de zile, fără ca nimeni să poată reacționa corespunzător. Și așa s-a ajuns, la peste 28 de ani de la stabilirea misiunilor prin care UE și NATO încercau să găsească o soluție convenabilă, la nevoia de revenire foarte aproape de punctul de plecare, semn al unui eșec major și al pierderii majore de teren împotriva mișcărilor naționaliste violente care-și pregătesc reintrarea în joc, ca odinioară, de fiecare parte cu forțe paramilitare bine organizate și cu îndelungată pregătire de luptă de gherilă.

Ce pot face europenii? Răspunsul dat de J.Borrell, șeful diplomației europene, este profund semnificativ în acest sens: a spus că UE este gata să discute despre „măsuri punitive” împotriva Serbiei dacă Belgradul nu se conformează cererilor venite de la Bruxelles. Confirmă astfel zvonurile lansate de diverse surse diplomatice din capitala Europei care spun că cel puțin opt State Membre sunt în favoarea unei decizii rapide de introducere de măsuri punitive împotriva Serbiei deoarece se estimează că existe suficiente dovezi care să probeze că reprezentanți ai statului sârb s-ar afla în spatele „atacului terorist” executat de un grup de sârbi înarmai împotriva poliției din Kosovo pe 24 septembrie. Reuniunea reprezentanților pe politică externă din cele 27 de state s-a desfășurat la Bruxelles pe 26 septembrie. Ocazie cu care, spun sursele, în această ședință prezidată de oficiali din Serviciul de Acțiune Externă (pentru șefia viitoare a sa fiind pronunțat numele Președintelui Iohannis), diplomați din Olanda, Belgia, Finlanda, Letonia, Lituania, Luxemburg, Republica Cehă și Polonia ar fi solicitat în mod ferm asemenea măsuri.

„Monitorizăm cu atenție dacă Serbia își îndeplinește angajamentele în ce privește calmarea tensiunilor din nordul Kosovo și dacă vom considera că Belgradul nu se conformează, atunci suntem gata să introducem măsuri punitive împotriva Serbiei...e vorba de măsuri politice și financiare printre acestea numărându-se suspendarea vizitelor la nivel înalt și organizarea de evenimente, excepție făcând cele din cadrul dialogului cu UE. Aceste măsuri au și un impact asupra sprijinului financiar pentru Kosovo...Suspendarea este temporară și reversibilă și va lua sfârșit imediat după ce au lo9c măsuri de dezescaladare în teren. În același timp, monitorizăm îndeaproape dacă Serbia îndeplinește cerințele formulate de UE și, în cazul în care nu se conformează, suntem gata să luăm măsuri la nivel de UE”.

Între timp, lucrurile au evoluat mai departe, implicând o demisie răsunătoare, cea a vicepreședintelui „Listei Sârbe” din Kosovo, Milana Radoici (foto alături de Președintele Vucic al Serbiei). Într-o scrisoare prezentată de avocatul său, el a spus că „vreau să subliniez că nu suntem teroriști ci luptători pentru libertatea poporului”

Pentru ca scenariul escaladării să fie perfect în tradiția mai vechilor confruntări tragice din zonă, evenimentul care a provocat ridicarea de scuturi este un atac armat urmat de un asediu împotriva mănăstirii ortodoxe Banjska din nordul Kosovo, ceea ce a avut, cum se sconta, un efect dramatic asupra comunităților ortodoxe de o parte și alta a graniței cu Serbia, aducând în prima linie și o implicare cu cerere de intrare la luptă din partea unor clerici care cer răzbunare.

Primul rezultat concret, din partea NATO, este acum decizia de a suplimenta efectivele misiunii KFOR cu un număr neprecizat de oameni dar cu mandatul „de a lua toate măsurile necesare pentru a menține un mediu de securitate,  siguranță și libertate de mișcare pentru toți locuitorii din Kosovo...Vreau să fiu optimist și să cred că ce s-a întâmplat va face părțile să acționeze mai înțelept. Dacă asta nu se va întâmpla, KFOR va acționa mai mult” a spus generalul Michele Risticcia, adăugând că acum situația din nordul Kosovo este calmă dar „foarte instabilă”.

Nu poți cere generalilor noștri o analiză asupra unor posibile scenarii de conflict în zona Serbia/Kosovo cu imediată implicare internațională. Ar fi nedrept și inutil. Dar diplomația română are un punct de vedere? Dar politicienii noștri au ceva de zis, într-un sens sau altul, analizând efectele posibile ale unei noi situații care să se coreleze cu cele deja evidente ale conflictului din Ucraina?