Trump lansează o enormă provocare strategică: medicamentele generice. Proiectul european în domeniu depinde de nivelul ambițiilor naționale

Prioritatea absolută a europenilor o reprezintă ajungerea, cândva, la autonomie strategică, scop în care alocă, atât din resursele comunitare cât și folosind din plin entuziasmul unora dintre Statele Membre, sume imense pentru cumpărarea de armament de toate felurile, cât mai scumpe și sofisticate, pregătindu-ne pentru lupta cu dușmanul, în spiritul acestui Nou Război Rece.

FOTO Shutterstock

Timp în care celelalte sistem încep să se degradeze și apar probleme sistemice în sectoare vitale. În cazul nostru, mai mult decât vizibilă și tragică, setul de anomalii din sistemele publice de sănătate.

Dar numai noi avem probleme? Nu neapărat, ale noastre dor fiindcă sunt atât de aproape și vedem cum puținii bani existenți sunt trimiși pe achiziții suspecte cum a fost cea de vaccinuri pe care le vor achita, cu dobândă, și copii încă nenăscuți în perioada pandemiei sau banii europeni greu sau imposibil de justificat pentru construirea de spitale...

Dar se apropie – și aici Trump face o mișcare genială- o perioadă infinit mai grea din cauză că, odată cu sărăcia care bate atât de teribil de zgomotos la porțile tuturor națiunilor, fiecare dintre ele va fi obligată să-și pună o întrebare: de unde vor procura materiile prime strict necesare pentru fabricarea medicamentelor, unde se vor fabrica aceste, în special cele generice.

Trump dă un răspuns de timp super-protecționist: „Începând cu data de 1 august 2026, toate medicamentele generice importate în SUA vor continua să beneficieze o taxe vamale zero pe o perioadă de doi nai, după care , pe o perioadă de un an, vor crește la 100% și apoi, de 200%...măsură care vizează relocarea producției de medicamente generice în SUA, penalizând companiile care vor decide să nu construiască uzine în răstimpul care le este acordat”.

Presimte, evident, că această piață va deveni nu numai strategică ci va putea condiționa o parte importantă a cetățenilor americani în următoare criză globală.

Să ne intereseze? Da, pentru că medicamentele generice care se vând în UE au la bază componente care provin, super-majoritar, sunt produse în cea mai mare parte în Asia, mai ales în China și India (membre BRICS și Organizației de cooperare de la Shanghai). Mai precis, spun statisticile, principiile active provin d din India și China în proporție de 60-80%. Dependență strategică dublată de faptul că aproximativ 40% din medicamentele comercializate în UE provin din țări terțe.

Măsuri de tip Trump la nivel european? Nu se poate, căci chestiunea rămâne în principal o prerogativă națională. Dar asta nu înseamnă că nu se face nimic, context în care e tare, tare păcat că guvernații noștri, preocupați să-și păstreze scaunele, ca să nu mai vorbim de europarlamentari, n-au fost interesați să comunie reglementările vitale adoptate la nivel european și pe care, teoretic, ar trebui să le vedem implantate și la noi.

Este vorba, așa cum explică foarte clar această comunicare venită din partea Consiliului

https://www.consilium.europa.eu/fr/press/press-releases/2026/05/12/critical-medicines-act-council-and-parliament-reach-provisional-deal/

despre una act legislativ privind medicamentele critice, în scopul de a face față cumva penuriei de medicamente esențiale cum ar fi antibioticele, insulina și analgezicele sau siropul contra febrei la copii, vaccinuri și tratamente pentru boli cronice și rare.

În esență, acordul politic provizoriu la care s-a ajuns pe 12 mai privește posibilitatea ca un minimum de 5 State Membre să poată solicita Comisiei să achiziționeze tratamentele esențiale dar, atenție, fără ca, legal, Comisia Europeană să aibă dreptul de a participa la acest proces. dar se vorbește acolo și despre susținerea și încurajarea fabricației de medicamente în spațiul european.

Cel mai important (dacă asta va intra vreodată și în prioritățile noastre naționale, reglementarea despre care vorbește documentul european stabilește niște criterii care să permită punerea în lucru a unor „proiecte strategice” în diverse domenii „ pentru a crea, moderniza și crește” capacitatea de producție în UE.

În acest context, chiar dacă întrebarea mea pare naivă și ridicolă în comparație cu chestiunea legată de cine va ocupa provizoriu scaunele puterii de la noi, totuși, cine se ocupă să demareze programe de stabilizare a capacităților naționale de producție în materie de medicamente, investind măcar un mic procent din ce acordăm acum pentru arme, bombe, puși și solde de generali: medicamentele generice. Care ne este nivelul de ambiție strategică în domeniul autonomiei în producția de medicamente?