
Trump apasă pe trăgaciul economic: Tarifele de reciprocitate zdruncină piețele și provoacă furia Chinei. China la zi
0În materialul de astăzi „China la zi”, vă prezentăm traducerea integrală din limba chineză a două articole publicate pe site-ul oficial al Comitetului Provincial Zhejiang al Consiliului Chinez pentru Promovarea Comerțului Internațional (CCPIT Zhejiang), care analizează escaladarea tensiunilor comerciale dintre Statele Unite și China, amplificată de noul val de măsuri tarifare anunțate de administrația Trump.

Materialele redau reacțiile instituționale ale Chinei – de la Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Comerțului, până la Consiliul Chinez pentru Promovarea Comerțului Internațional – și transmit un mesaj clar de opoziție față de politicile protecționiste ale Statelor Unite. Totodată, reafirmă angajamentul față de regulile comerțului internațional și disponibilitatea de a soluționa disputele prin dialog bazat pe respect reciproc și beneficii mutuale.
Cel de-al doilea articol este o compilație informativă realizată de Camera de Comerț și Promovare Economică din Zhejiang, pe baza unor surse oficiale și media chineze, precum CCTV News, Beijing News, Today Shipping, CITIC Securities Research și Ministerul Comerțului din China.
Redăm în continuare traducerea din limba chineză a articolului menționat mai sus:
„Administrația Trump, dată în judecată pentru impunerea de tarife asupra produselor importate din China! „Trump și-a depășit atribuțiile”
La data de 3 aprilie, ora locală a Chinei, un corespondent CCTV a informat că Uniunea Americană pentru Libertăți (New Civil Liberties Alliance, NCLA) a intentat o acțiune în justiție, încercând să-l împiedice pe președintele Donald Trump să impună tarife asupra produselor importate din China, susținând că acesta și-a depășit atribuțiile.
Acțiunea a fost depusă la o instanță federală din statul Florida, susținând că Trump nu avea temei legal, în conformitate cu „Legea privind Puterile Economice de Urgență Internațională”, nici pentru impunerea tarifelor generale, nici pentru ordinul din 1 februarie prin care a autorizat aceste măsuri.
NCLA, fondată în 2017, este o organizație juridică non-profit de interes public, înființată de profesorul Philip Hamburger de la Facultatea de Drept a Universității Columbia.
Anterior, în contextul anunțului Statelor Unite privind noile măsuri tarifare, mai multe instituții chineze au declarat că vor adopta măsuri ferme de retorsiune.
Ministerul Afacerilor Externe al Chinei: Vor fi luate măsuri necesare

La conferința de presă regulată din 3 aprilie, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, a declarat:
„Sub pretextul „reciprocității”, Statele Unite ale Americii au impus tarife suplimentare asupra produselor importate din mai multe țări, inclusiv China. Această practică încalcă grav regulile Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și subminează sistemul comercial multilateral bazat pe reguli. China se opune ferm acestor măsuri și va adopta măsuri necesare pentru a-și apăra în mod ferm interesele legitime.”
Partea chineză a reiterat că războaiele comerciale și politicile protecționiste nu au câștigători, iar protecționismul nu reprezintă o soluție. China îndeamnă SUA să își corecteze acțiunile eronate și să soluționeze disputele comerciale prin dialog egal, bazat pe respect reciproc și beneficii mutuale.
Ministerul Comerțului: Vor fi adoptate măsuri ferme de retorsiune
Tot pe 3 aprilie, un purtător de cuvânt al Ministerului Comerțului a declarat, în contextul anunțului privind tarifele reciproce și impunerea unei taxe de 25% asupra tuturor importurilor de automobile:
„China se opune ferm acestor decizii și va lua măsuri ferme de retorsiune pentru a-și proteja drepturile și interesele.”
„Partea americană, pe baza unei evaluări subiective și unilaterale, a introdus „tarife vamale reciproce”, care încalcă regulile comerțului internațional și aduc prejudicii grave intereselor legitime ale altor părți. Aceasta reprezintă un exemplu clasic de comportament unilateral și coercitiv. În acest sens, numeroși parteneri comerciali și-au exprimat deja profunda nemulțumire și opoziția clară.”
Războaiele comerciale nu au câștigători, iar protecționismul nu oferă o cale de ieșire. Partea chineză îndeamnă partea americană să renunțe imediat la măsurile tarifare unilaterale și să soluționeze divergențele prin dialog egal și constructiv cu partenerii comerciali.
Partea chineză se opune ferm măsurilor tarifare adoptate de partea americană în baza „investigații 232.” Aceste măsuri au fost deja constatate de mecanismul de soluționare a litigiilor din cadrul Organizației Mondiale a Comerțului ca fiind în contradicție cu regulile comerțului multilateral. De această dată, partea americană recurge din nou la pretextul securității naționale pentru a aplica măsuri protecționiste, bazându-se pe un raport al investigației din sectorul auto vechi de șase ani, fapt care a stârnit o puternică nemulțumire din partea mai multor parteneri comerciali.
Partea chineză își exprimă disponibilitatea de a purta un dialog cu partea americană pe teme importante din domeniul economic și comercial bilateral, în vederea soluționării preocupărilor comune prin consultări bazate pe egalitate și respect reciproc.
Consiliul Chinez pentru Promovarea Comerțului Internațional: SUA trebuie să respecte regulile economice
Pe data de 3 aprilie, în numele mediului de afaceri chinez, Consiliul Chinez pentru Promovarea Comerțului Internațional a exprimat regret profund și opoziție fermă față de măsurile unilaterale ale SUA. Consiliul a subliniat că aceste practici încalcă grav regulile OMC, perturbă lanțurile globale de producție și aprovizionare, nu rezolvă problemele interne ale SUA și frânează dezvoltarea economică globală.
Instituția chineză solicită Statelor Unite să respecte legile economiei de piață și reglementările comerciale, să colaboreze cu alte țări și să soluționeze divergențele prin dialog echitabil, contribuind astfel la crearea unui mediu internațional favorabil cooperării și beneficiului reciproc pentru comunitatea de afaceri globală.
Sursa: aici, 7 aprilie 2025.
Trump oficializează „tarifele reciproce”: impozitare completă asupra importurilor

Pe 2 aprilie, președintele american Donald Trump a anunțat la Casa Albă impunerea „tarifelor vamale reciproce” față de partenerii comerciali. Totodată, Trump a declarat stare de urgență națională.
În data de 3 aprilie, un purtător de cuvânt al Ministerului Comerțului Chinei a reacționat, declarând că partea chineză se opune ferm acestor măsuri și că va adopta măsuri de retorsiune pentru a-și proteja drepturile și interesele legitime.
În ultimele săptămâni, Trump a susținut în repetate rânduri că data de 2 aprilie va marca o „zi a eliberării”, promițând că, prin politica tarifară va proteja industria americană de concurența externă „nedreaptă”. Mediile academice și de afaceri au avertizat însă în mod repetat că aceste măsuri ar putea avea efecte contrare, afectând comerțul global și provocând daune economiei SUA, inclusiv prin creșterea inflației și declanșarea unei noi recesiuni economice.
Măsurile-cheie ale noii politici tarifare
1. Tarif de bază general de 10%
Trump a anunțat că, începând cu 5 aprilie, ora 00:01 (ora de Est a SUA), Statele Unite ale Americii vor impune un tarif vamal de 10% pentru toate bunurile de import, indiferent de țara de origine.
2. Tarife de reciprocitate diferențiate
În cazul țărilor care înregistrează un deficit comercial semnificativ în relația cu SUA, începând cu 9 aprilie, vor fi introduse tarife vamale suplimentare, personalizate în funcție de gradul dezechilibrului comercial.


Grafice realizat de autor, pe baza datelor prezentate în textul sursă.
În privința tarifelor vamale impuse Chinei, Casa Albă a precizat că acestea se aplică peste tarifele deja existente.
Categorii de produse exceptate
Anumite produse sunt exceptate de la actualele tarife de reciprocitate, printre care:
1. Produsele din oțel și aluminiu, autoturismele și piesele auto deja supuse restricțiilor tarifare în temeiul articolului 232;
2. Produse care ar putea fi vizate în viitor de Secțiunea 232, precum și resurse energetice sau minerale specifice care nu există pe teritoriul SUA;
3. Lingouri de aur, cupru, medicamente, semiconductori și produse din lemn.
Anterior, Trump și-a exprimat intenția de a impune tarife vamale de aproximativ 25% pentru cupru, medicamente, cipuri electronice, lemn de import și produse forestiere.
Declarația mai subliniază că, în cazul Canadei și Mexicului, produsele care respectă prevederile Acordului SUA-Mexic-Canada (USMCA) vor beneficia în continuare de scutire de taxe vamale.
Celelalte tarife vamale deja intrate în vigoare în cel de-al doilea mandat al lui Trump
1. Impunerea de tarife asupra produselor chineze, invocând problema fentanilului
La 4 februarie, SUA au impus o taxă vamală de 10% pentru toate bunurile importate din China, iar la 4 martie, taxa a fost majorată la 20%. Ca răspuns, China a adoptat mai multe măsuri de retorsiune și a depus o plângere oficială la Organizația Mondială a Comerțului (OMC) prin mecanismul de soluționare a disputelor.
2. Tarife impuse produselor din Canada și Mexic
Conform unui decret semnat în luna martie, SUA mențin scutirea de taxe pentru produsele care respectă condițiile USMCA, dar impun un tarif de 25% pentru diverse produse care nu se încadrează în acord (de exemplu, 10% tarif pentru energie și îngrășăminte pe bază de potasiu din Canada). Conform prezentei ordonanțe administrative, produsele care respectă prevederile Acordului Statele Unite–Mexic–Canada (USMCA) vor continua să beneficieze de scutire.
3. Tarifele impuse în baza articolului 232 aplicate industriei auto
Prin ordinul semnat la 26 martie, Trump a stabilit ca, începând cu 3 aprilie 2025, să fie impusă o taxă de 25% asupra tuturor autoturismelor produse în afara SUA. Tariful de 25% pentru piese auto va fi aplicat cel târziu începând cu 3 mai.
4. Tarife pentru oțel și aluminiu importate
La 12 martie, a intrat în vigoare măsura prin care Statele Unite impun un tarif vamal de 25% pentru produsele din oțel și aluminiu importate (inclusiv o suprataxare de 200% pentru aluminiul și produsele derivate din aluminiu provenite din Rusia), totodată fiind anulate cotele de import scutite de taxe și politicile de exceptare aplicate anterior unor parteneri comerciali.
Ministerul Comerțului al Chinei reacționează: Vor fi adoptate măsuri de retorsiune
Potrivit site-ului oficial al Ministerului Comerțului, partea chineză a luat act de anunțul făcut de partea americană la 2 aprilie (ora Coastei de Est a SUA), privind impunerea „tarifelor vamale reciproce” tuturor partenerilor comerciali. China se opune ferm acestei măsuri și va adopta fără ezitare contramăsuri pentru a-și proteja drepturile și interesele legitime.
Partea americană susține că a fost dezavantajată în comerțul internațional și, invocând conceptul de „reciprocitate”, a decis unilateral să majoreze tarifele vamale pentru toți partenerii săi comerciali. Această măsură ignoră echilibrul delicat obținut în urma negocierilor multilaterale de-a lungul anilor, precum și faptul că SUA au beneficiat semnificativ de pe urma comerțului internațional. Evaluările unilaterale ale administrației americane privind conceptul de reciprocitate contravin regulilor comerțului internațional, afectează în mod grav interesele legitime ale altor părți și reprezintă un act tipic de unilateralism și intimidare economică. Numeroși parteneri comerciali și-au exprimat deja în mod clar nemulțumirea și opoziția fermă față de această abordare.
Istoria a demonstrat că majorarea tarifelor vamale nu poate rezolva problemele interne ale Statelor Unite. Aceasta afectează nu doar interesele proprii ale SUA, ci și stabilitatea lanțurilor globale de aprovizionare și dezvoltarea economică mondială. Războaiele comerciale nu au câștigători, iar protecționismul nu reprezintă o soluție viabilă. Partea chineză solicită ferm Statelor Unite să revoce imediat măsurile tarifare unilaterale și să soluționeze diferențele comerciale prin dialog egal și constructiv cu partenerii internaționali.
Mai multe țări se opun politicii tarifare a SUA
Cu puțin timp înainte de aplicarea noii politici tarifare a Statelor Unite, mai multe țări și-au exprimat ferm dezacordul:
Pe 1 aprilie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Uniunea Europeană dispune de măsuri de retorsiune solide și că va reacționa în mod adecvat, dacă situația o va impune.
Pe 30 martie, cancelarul german Olaf Scholz a criticat politica tarifară a SUA, susținând că aceasta subminează comerțul liber global, și a subliniat că Uniunea Europeană va continua să răspundă cu fermitate.
Pe 27 martie, ministrul francez al economiei și finanțelor, Bruno Le Maire, a declarat că impunerea de tarife vamale pentru importurile auto de către SUA reprezintă o escaladare provocatoare față de Europa. Drept răspuns, UE va majora tarifele pentru bunurile americane, aceasta fiind, în opinia sa, singura opțiune.
Pe 1 aprilie, premierul canadian Mark Carney a afirmat că țara sa respinge orice tentativă de subminare a intereselor naționale. În cazul în care SUA va impune tarife suplimentare asupra produselor canadiene, Canada va lua măsuri de represalii.
În aceeași zi, președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, a declarat că politica tarifară a SUA va avea consecințe negative asupra economiei globale, iar Mexicul va adopta măsuri pentru protejarea cetățenilor și a locurilor de muncă.
Anterior, SUA publicase o listă cu sectoare vizate de noile tarife, printre care industria farmaceutică din Australia. Pe 1 aprilie, premierul australian Anthony Albanese a declarat că Australia nu va face concesii în fața presiunilor americane și că nu există spațiu de negociere pe acest subiect.
Prăbușire pe piețele bursiere americane
După ce președintele Donald Trump a semnat pe 2 aprilie, în cursul după-amiezii, ordonanța prezidențială prin care anunță impunerea „tarifelor de reciprocitate” față de partenerii comerciali ai Statelor Unite, principalii indici bursieri de pe piața futures din New York au înregistrat scăderi accentuate în tranzacțiile de după închiderea pieței.
Până la ora 18:35 (ora Coastei de Est a SUA), contractele futures aferente indicilor Dow Jones Industrial Average, S&P 500 și Nasdaq Composite au scăzut cu –2,43%, –3,6% și –4,35%.
De asemenea, prețul petrolului brut tranzacționat la New York a înregistrat o scădere de peste 2,5% în sesiunea post-tranzacționare. De asemenea, criptomonedele au înregistrat scăderi semnificative, prețul Bitcoin coborând cu peste 4,5%, sub pragul de 83.000 de dolari.
Sursa: aici
Paula Toma este Director executiv al Centrului de Studii Sino-Ruse (CSSR) din cadrul Fundației Universitare a Mării Negre „Mircea Malița”