Tristețea unui președinte: Băsescu și răzbunarea CCR

0
0
Publicat:

Curtea Constituțională i-a redat lui Traian Băsescu toate prerogativele de care se bucură foștii șefi de stat și care i-au fost retrase pe baza unei legi, care - în cazul său - a fost considerată retroactivă.

Traian Băsescu, în 2015, după ce a primit de la preşedintele Moldovei ordinul "Ştefan cel Mare"
Traian Băsescu, în 2015, după ce a primit de la preşedintele Moldovei ordinul "Ştefan cel Mare"

În 2021, USR a gândit o lege prin care, Traian Băsescu - descoperit colaborator al fostei Securități - să-și piardă prerogativele de șef de stat. În Parlament i s-a spus Legea Băsescu fiindcă a fost făcută special pentru el. Lustrația la nivel înalt a început cu Băsescu la 29 de ani de la căderea comunismului. Ion Iliescu nu-i deranja nici pe parlamentarii USR, nici pe ceilalți, cu toate că existau dovezi ale loviturii de stat pe care a dat-o 1989 și cu toate că a fost semnatarul tratatului bilateral cu URSS în 1991 prin care se angaja că România rămâne de partea sovietică și nu va intra niciodată în NATO.

O lustrație are sens în primii 5-10 ani după o dictatură în așa fel încât oamenii fostului sistem să fie obligați să ia o pauză și să se desprindă de vechiul regim. Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a trimis în 2019 dosarul lui Băsescu în justiție pentru se constata calitatea lui de colaborator al securității, fiindcă a semnat cu numele de cod Petrov două note informative olografe din perioada în care era elev la liceul de marină. Băsescu nu a negat niciodată aceste documente, dar a vorbit despre circumstanțele în care un elev dintr-un liceu militar din perioada comunistă putea face altceva decât i se cerea. Cu toate că Băsescu a fost verificat de mai multe ori de CNSAS (2002, 2004, 2006, 2009, 2014), abia în 2019 au fost descoperite aceste documente, odată cu eliberarea unei noi dovezi înainte de alegerile europarlamentare. Deconspirarea sa ar fi fost făcută, potrivit unor surse demne de încredere, de un angajat al CNSAS, care mai înainte lucrase la Serviciul Român de Informații.

O răzbunare comandată sau o coincidență?

Legea 243/2021 are un singur articol, care de fapt modifică Legea privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român (Legea 406 din 2001):

„Nu beneficiază de prevederile prezentei legi persoana căreia i-a încetat calitatea de șef al statului român ca urmare a săvârșirii unei infracțiuni pentru care a fost condamnată definitiv sau ca urmare a demiterii din funcție prin referendum și nici persoana despre care s-a constatat definitiv că a avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia”.

Avocatul lui Traian Băsescu la Curtea Constituțională, fostul ministru al Justiției, Valeriu Stoica a prezentat în plenul Curții argumente privind atât retroactivitatea legii, cât și a caracterului său revanșard. A adus inclusiv înregistrări din parlament în care inițiatorii și votanții legii se refereau la ea spunându-i Legea Băsescu, fiindcă era făcută, de fapt, pentru o singură persoană. Aceeași lege nu-i poate sancționa însă pe șefii de stat care ar fi, de pildă ofițeri acoperiți ai actualelor servicii secrete. 

Curtea Constituțională (CCR) a recunoscut acum că actul normativ era retroactiv, de vreme ce a fost făcut după ce Traian Băsescu și-a terminat mandatul de șef al statului. În urma excepției de neconstituționalitate, Băsescu poate primi înapoi (i) locuința de protocol, cu destinaţia de reşedinţă, care cuprinde şi un spaţiu cu destinaţia de cabinet de lucru, încadrat cu un post de consilier şi un post de secretar, (ii) indemnizația lunară  de 75% din salariul președintelui în exercițiu, (iii) folosirea gratuită a unui autoturism dimpreună cu un ofițer al Serviciuluide Protecţie şi Pază.

E o decizie mai degrabă simbolică pentru Traian Băsescu, președintele care a condamnat comunismul, care a dispus trimiterea arhivei Securității către CNSAS și care a fost suspendat de două ori de aceeași majoritate care a votat legea prin care i se confisca orice privilegiu de fost șef de stat. Și-a terminat mandatul trist, rămânând singur și izolat, în urma unor excese și exerciții care balansau între justiție și autoritarism.

A făcut însă mai multe decât orice șef de stat, a construit axa strategică prin care americanii au construit mai multe baze militare în România, a prevenit NATO încă din 2005 că Moscova vrea să facă din Marea Neagră un lac rusesc și a sprijinit înființarea și întărirea Direcției Naționale Anticorupție (DNA). 

Sabina Fati - DW

Opinii

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite