Tot mai mulți germani nu reușesc să trăiască din salarii
0Politicienii germani spun des: „Munca trebuie să merite.” Însă tot mai mulți angajați cu normă întreagă au nevoie de ajutor de la stat, iar noua creștere a salariului minim este considerată dezamăgitoare.
Cancelarul Friedrich Merz a urcat săptămâna aceasta la tribuna Bundestagului pentru a prezenta – în stilul său direct – poziția guvernului în privința uneia dintre următoarele mari priorități: planul său de reformare a ajutorului de șomaj, cunoscut în Germania ca Bürgergeld („venitul cetățenesc”).
El a reluat o temă cunoscută: munca trebuie să merite. Merz a declarat că dorește „să se asigure că oamenii din Germania pot vedea din nou că eforturile lor dau roade și că principiul remunerării în funcție de performanță este aplicat din nou.”
Însă această afirmație a fost pusă sub semnul întrebării de o statistică apărută cu câteva zile înainte: în 2024, aproximativ 826.000 de persoane aflate în câmpul muncii depindeau de Bürgergeld, adică de ajutoare sociale suplimentare.
Aceasta reprezintă o creștere de aproximativ 30.000 față de 2023 – prima dată din 2015 când numărul lucrătorilor care primesc completări de venit a crescut.
Coincidență sau nu, 2015 este și anul în care Germania a introdus pentru prima dată un salariu minim de bază. La acea vreme, peste un milion de angajați erau încă dependenți de ajutor de stat, însă numărul lor a scăzut constant în anii următori. În 2024, aceste ajutoare au costat statul aproape 7 miliarde de euro – cu peste un miliard mai mult decât cele 5,7 miliarde plătite în 2022.
Guvernul a făcut publice aceste cifre ca răspuns la o întrebare parlamentară adresată de Cem Ince, deputat din partea Partidului Stângii. Acesta a declarat pentru DW: „Este inacceptabil ca sute de mii de oameni să depindă de ajutor de stat, deși lucrează. Asta înseamnă că sprijinim salariile mici și perpetuăm exploatarea forței de muncă.”
Creșterea salariului minim
Ince consideră că aceste cifre arată clar că salariul minim din Germania este pur și simplu prea mic. Deși a fost majorat semnificativ de guvernul anterior – la 12 euro pe oră la începutul lui 2023 – de atunci a crescut foarte puțin, ajungând în prezent la 12,82 euro pe oră.
Vineri, comisia pentru salariul minim din Germania – formată din reprezentanți ai patronatelor și ai sindicatelor – a anunțat o creștere în două etape: la 13,90 euro de la 1 ianuarie 2026 și la 14,60 euro un an mai târziu. Această creștere rămâne sub ținta de 15 euro susținută de Partidul Social Democrat (SPD).
Helena Steinhaus, fondatoarea organizației Sanktionsfrei („Fără sancțiuni”), care sprijină persoanele care trăiesc din ajutoare sociale, afirmă că aceste creșteri mici nu au ținut pasul cu prețurile tot mai mari la chirii și costul vieții. De exemplu, chiria medie în Germania a crescut cu 4,7% doar anul trecut, iar în Berlin cu până la 8,5%.
„Aș spune că aici avem răspunsul la întrebarea de ce tot mai mulți oameni trebuie să-și completeze veniturile – pentru că salariul minim, chiar dacă lucrezi cu normă întreagă, nu acoperă nevoile de bază”, a explicat Steinhaus.
Problema muncii part-time
Totuși, unii economiști susțin că salariul minim are puțin de-a face cu numărul persoanelor angajate care au nevoie de ajutoare de stat.
„Trebuie să înțelegem că majoritatea acestor persoane nu lucrează cu normă întreagă. Cei mai mulți sunt în formare profesională sau lucrează part-time”, a declarat Holger Schäfer, economist principal specializat în piața muncii la Institutul German pentru Economie din Köln (IW).
„Salariul minim nu ajută în aceste cazuri, deoarece problema nu este nivelul scăzut al salariului pe oră, ci numărul redus de ore lucrate.”
Datele confirmă această afirmație: potrivit celor mai recente informații ale Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă, din cei 826.000 de lucrători care primesc ajutoare, doar aproximativ 81.000 lucrează cu normă întreagă.
Dar pentru deputatul Cem Ince acest lucru nu justifică salariile mici. „Realitatea este următoarea: salariul minim actual este un salariu al sărăciei! Angajatorii nu se pot eschiva de la această realitate”, a spus el.
„Numărul persoanelor care primesc ajutoare suplimentare depinde în mare măsură de salariile mici. Una dintre interpelările mele recente a arătat că persoanele care lucrează cu salariul minim, cu normă întreagă, nu își pot permite o locuință decentă în jumătate dintre marile orașe ale Germaniei și depind de sprijin financiar.”
Sărăcia în creștere
În orice caz, după cum a argumentat Helena Steinhaus, motivul pentru care mulți oameni lucrează doar part-time este simplu: au copii sau alte persoane în întreținere care necesită îngrijire, iar multe orașe din Germania nu dispun de infrastructură adecvată pentru servicii de îngrijire a copiilor. Institutul German pentru Economie (IW) a calculat anul trecut că 306.000 de copii sub trei ani din Germania nu au un loc la o creșă sau grădiniță, deși au dreptul legal la unul.
Un studiu din 2021 realizat de Institutul pentru Cercetări în Ocuparea Forței de Muncă (IAB) a constatat că, cu cât angajații au mai mulți copii, cu atât este mai probabil ca ei să aibă nevoie de ajutoare sociale.
Deputatul de stânga Cem Ince a susținut că, dacă statul ar investi mai mult în creșe și grădinițe, „ar permite multor oameni să iasă din capcana muncii part-time.”
Sprijin pentru angajatori?
Cu toate acestea, Holger Schäfer susține că majorarea salariului minim nu este soluția și ar putea fi chiar contraproductivă. „Situația s-ar putea înrăutăți dacă firmele își restrâng cererea de muncă din cauza costurilor mai mari”, a declarat el pentru DW.
Helena Steinhaus nu este de acord: „Asociațiile patronale repetă acest argument de 10 ani, dar în tot acest timp nu s-a dovedit niciodată că ar fi adevărat”, a spus ea.
„Desigur, există unele companii care au dificultăți când salariul minim crește, dar multe alte firme profită de faptul că pot angaja oameni pe bani puțini.”
Merz și reforma ajutoarelor sociale
Schäfer consideră că recenta creștere a numărului de persoane care au nevoie de completări de venit este relativ mică și că tendința generală de scădere observată din 2015 se menține. Creșterea din anul trecut, spune el, are probabil mai mult de-a face cu situația economică generală de pe piața muncii decât cu alte cauze.
Între timp, Merz pare hotărât să continue planurile sale de reformare a sistemului de ajutoare de șomaj, cu scopul de a aduce mai multe persoane pe piața muncii — chiar dacă unii dintre acești lucrători vor avea totuși nevoie de sprijin din partea statului.
„Din păcate, argumentele lui Merz despre muncă sunt complet inversate”, a spus Helena Steinhaus. „Când spune că «munca trebuie să merite», el înțelege că ajutoarele pentru șomaj trebuie reduse. Dar nivelul minim necesar pentru a trăi nu are legătură cu cât câștigă cei mai săraci lucrători. Ei ar trebui să câștige mai mult, fără îndoială. Dar simpla reducere a beneficiilor este contraproductivă și îi pune pe cei mai săraci unii împotriva altora.”
Se încarcă comentariile...
