„Toamna naţiunilor”, o carte de învăţătură

0
0
Lansarea cărţii la Chişinău
Lansarea cărţii la Chişinău

Există evenimente culturale care developează măsura rătăcirii noastre prin istorie, oferindu-ne, prin comparaţie, imaginea a ceea ce am fi putut deveni, noi, românii, după căderea comunismului.

Pe 7 septembrie 2013, vizita patriarhului rus Kiril la Chişinău – pe care am perceput-o ca pe un afront brutal adus aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova – era concurată de lansarea unei cărţi de excepţie: 1989. Toamna naţiunilor, Polirom 2013. Volumul a apărut în colecţia „Historia” (girată de Mihai Răzvan Ungureanu), în traducerea lui Vasile Moga şi cu o prefaţă de Stejărel Olaru. Lansarea, moderată de Gheorghe Erizanu, a avut loc la Librăria din Centru a Editurii Cartier, sub auspiciile Institutului Polonez din Bucureşti, reprezentat de directorul adjunct, Leszek Biały, şi de Luiza Săvescu – rutinata coordonatoare a numeroase activităţi culturale desfăşurate de IP în Republica Moldova. Celălalt organizator s-a numit Editura Polirom.

A fost un frumos prilej de a ne întâlni cu cei trei autori polonezi: Adam Burakowski, Aleksander Gubrynowicz şi Paweł Ukielski – tineri istorici şi politologi, care şi-au strâns sub aceleaşi coperte studiile consacrate schimbărilor din toamna anului 1989 din Polonia, Ungaria, RDG, Cehoslovacia, România şi Bulgaria. Volumul prezintă tabloul „pedestru” al evenimentelor din ţările amintite, în succesiunea lor cronologică. Autorii formulează o serie de concluzii şi argumente care ne ajută să înţelegem specificul fiecărui caz aparte, dar şi elementele comune care au stimulat revoluţiile în Est: falimentul economic al comunismului, acordurile de la Helsinki din 1975, reformele lui Gorbaciov şi multe altele.

Vorbind despre afinităţi, aflăm din carte, de pildă, că în toate aceste ţări (mai puţin în Polonia), la o anumită etapă, poliţia politică s-a implicat în impulsionarea mişcărilor de protest, urmând ordinele KGB-ului: Gorbaciov voia să-i înlăture de la putere pe „tovarăşii” prea dogmatici, care se opuneau perestroikăi (oare cât de active mai sunt reţelele secrete ale Moscovei în fosta Europă de Est?). Aflăm despre numeroşii „turişti sovietici” care trecuseră Prutul la începutul lunii decembrie 1989, dar şi despre diversiunea organizată de Securitatea cehoslovacă (StB) în timpul demonstraţiei anticomuniste din 17 noiembrie 1989 de la Praga, când, pentru a amplifica protestele împotriva partidului, StB-ul a răspândit falsul zvon despre uciderea studentului Martin Šmid (un nume inventat) de către miliţie... Doar că lucrurile, ulterior, au scăpat de sub controlul Securităţii.

„E mai uşor să pui şaua pe o vacă decât să introduci comunismul în Polonia” - istoria postbelică a acestei ţări confirmă cu asupra de măsură vorba lui Stalin. „Carnavalul Solidarităţii” (în perioada sa de avânt Mişcarea a numărat 10 mln de membri!); Legea Marţială decretată pe 13 decembrie 1981 de generalul Jaruzelski; ascensiunea lui Lech Wałęsa, electricianul din Gdansk, liderul Sindicatului interzis şi viitorul preşedinte al Poloniei (1990-1995); conduita Bisericii Catolice şi mesajul papei Karol Wojtyła: „Nu vă fie frică!”, adresat compatrioţilor săi; negocierile din cadrul Mesei Rotunde; primul guvern necomunist din Est condus de Tadeusz Mazowiecki; reformele „terapiei de şoc” ale lui Balcerowicz... şi până la accidentul aviatic de la Smolensk, în care a murit preşedintele Lech Kaczyński şi o mare parte a elitei politice poloneze – toate aceste evenimente se derulează, copleşitor, în cel mai amplu capitol al cărţii. Polonezii, spun autorii noştri, au toate motivele să fie geloşi pe germani, care au reuşit să acrediteze prăbuşirea Zidului Berlinului ca simbol al colapsului comunismului în Europa de Est. Geloşi, pentru că de fapt în Polonia a început destrămarea...

Abolirea regimului Honecker e pusă sub semnul unei întrebări provocatoare: „RDG: eşecul revoluţiei?” Îndoiala autorilor nu e doar expresia sus-pomenitei frustrări. Memoria „celui de-al Treilea Reich”, tradiţiile prusace ale disciplinei şi docilităţii ierarhice au favorizat instaurarea celui mai eficient regim comunist din Europa de Est. În plus, forţa de atracţie a Republicii Federale Germane, în mod paradoxal, mai degrabă a descurajat coagularea unei mişcări de rezistenţă în RDG: tinerii preferau „să sară Zidul”, să emigreze în Vest, nu să-şi complice viaţa cu manifeste şi greve, cum făceau polonezii. La rândul lui, cancelarul Kohl a mizat mai mult pe comuniştii reformişti decât pe slaba opoziţie din RDG. Unificarea Germaniei s-a făcut cam cu forcepsul, dar până la urmă a fost singura soluţie viabilă, spun autorii cărţii. Dacă Bucureştiul şi Chişinăul vor dori vreodată să conceapă un proiect de „reîntregire”, aş adăuga eu, ar fi bine să înveţe din experienţa germană, cu reuşitele dar şi cu asperităţile ei...

Toamna naţiunilor nu e deloc un opus greoi, destinat specialiştilor. Are un stil fluent şi plastic, seamănă cu o naraţiune care îţi transmite ceva din febra, din imprevizibilul trăirii imediate. Autorii redau nu numai fapte, dar şi „spiritul epocii”, inclusiv prin mostre de folclor popular (vezi bancul despre câinele care traversa de câteva ori pe zi frontiera polono-cehoslovacă în anii ‘70, când la Praga se trăia mulţumitor, iar la Varşovia se introduseseră cartelele la alimente: „câinele mergea în Cehoslovacia să mănânce şi se întorcea în Polonia să latre”... alături de grevişti.)

Basarabia sau RSS Moldovenească este şi ea menţionată în carte ca „vitrină luminoasă” a URSS-ului, în contrast cu marasmul epocii Ceauşescu. Disidenţa lui Mircea Dinescu, citată de autori, mi-a evocat descinderea fulminantă a poetului la Chişinău, în vara lui 1988, desigur, sub atenta supraveghere a agenţilor locali ai KGB, şi efervescenta întâlnire cu el de la Uniunea Scriitorilor. Erau etapele unei revolte în curs de pregătire...

Volumul 1989. Toamna naţiunilor, prezenţa la Chişinău a celor trei istorici de la Varşovia ne-a reamintit că tocmai polonezii, alături de suedezi, au iniţiat Parteneriatul Estic pentru Moldova. O iniţiativă făcută să contracareze impresia de loc damnat, indusă de invazia sutanelor ruseşti.

toamna natiunilor
Mai multe - Opinii

Ultimele știri

adevarul de weekend jpeg anunt adevarul jpeg

Cele mai citite