Sunt celebru, lasă-mă aici!
0Pe vremea când internetul nu luase avânt și când televiziunile clasice dădeau tonul în privința informației și a divertismentului, diverse sondaje de opinie arătau că multe fete visau să devină asistente tv, statut care, în viziunea lor, le-ar fi asigurat notorietate și câștiguri financiare consistente.
Pe seama acestui țel profesional s-a glumit în spațiul public ani buni, socotindu-se că ar fi calea cea mai facilă de succes, întrucât jobul respectiv părea unul strict decorativ, de expunere a nurilor într-un studio, la ore de (cât mai) mare audiență.
Anii au trecut, asistentele tv nu mai sunt ce erau, dar vedetismul încă bântuie mințile unor români. Studiul național Insights PulseZ, ajuns la a treia ediție, a arătat că unul din cinci tineri își dorește să fie celebru, ambiție mai pregnantă în rândul adolescenților de 16-18 ani și ușor mai scăzută la cei de 18-24 de ani. Cumva, această aspirație, favorizată în mod evident de mediul digital aflat la îndemână, este de înțeles, dacă ne gândim că puștanii zilelor noastre își iau ca modele influenceri, vloggeri, tiktokeri, personaje cu care rezonează și pe care le învestesc cu autoritate. Ba chiar sunt gata să le creadă păreristica despre orice, confundând grav notorietatea cu competența.
Prin urmare, o parte din junimea autohtonă aspiră la gloria internetului. Faima, validarea, popularitatea, toate la pachet cu banii, iată ambiții care nu par să țină cont de instruire și cultivare, ambele consumatoare de timp și efort. Gratificarea trebuie să fie rapidă, cu minimum de investiție intelectuală. Căci, excepție făcând prezențele video specializate, consistente, documentate și argumentate, pentru filmulețele monetizabile de pe anumite platforme nu-ți trebuie nici știință multă și nici vocabular bogat, iar rostirea nu se împiedică în reguli de punctuație.
Firește că în generația menționată (cuprinzându-i pe cei născuți între 1995 și 2010) sunt și destui tineri conștienți că e nevoie de multă învățătură și multă muncă pentru a răzbate în elita unor domenii. Tineri care văd probabil recunoașterea publică – inerentă într-o carieră de succes – drept un bonus al reușitei profesionale. Însă trendul în societate pare să fie tocmai încurajarea celorlalți. Ca dovadă și aprecierea largă de care se bucură acele cântece de exaltare a egoului, a luxului ostentativ și a șmecherelii ca mod de viață. „Faima, faima, faima, parfumu’ și haina”…
Așa că nu-s mari speranțe că mesajul ministrului Muncii către elevi, să se orienteze și spre alte meserii decât cele din zona digitală, va găsi ecoul scontat. Poate că școlarii l-au crezut că e nevoie și de meșteri pricepuți în a mânui șurubelnița și că a fi strungar sau tractorist în ziua de azi nu mai înseamnă „să fii murdar din cap până în picioare”, ci să lucrezi comod și să poți câștiga un salariu decent, la tine în țară. Doar că unora asta nu le ajunge, dacă nu-i știe lumea.
Din fericire pentru ei, de-acum se pot specializa în ce-i interesează prioritar, obținând diplome de influenceri, bloggeri și vloggeri la Universitatea din Galați, care a deschis „cursuri pentru pasionații de comunicarea în mediul online” dornici să afle „cât mai multe despre aceste noi meserii”. Contra unei taxe de 300 de lei, corespunzătoare celor 20 de ore prevăzute în planurile de învățământ, orice absolvent de liceu se poate iniția în tainele influencerelii și ale vloggeritului, obținând atât cunoștințe teoretice, cât și informații practice. Reprezentanții instituției gazdă au explicat că și-au adaptat conținuturile educaționale la noile cerințe de pe piața muncii, încercând să-și ajute cursanții să se lanseze în profesii aflate în expansiune.
Iar studiul Insights PulseZ, pomenit deja, confirmă apetența crescută a tinerilor pentru petrecerea unui timp îndelungat în spațiul virtual. 99% dintre tinerii generației Z folosesc YouTube, cu o medie de 2.3 ore pe zi, platformă urmată de Instagram (2.3 ore), Facebook/ Messenger și TikTok (1.6 ore). Băieții preferă Youtube și Discord, în timp ce fetele stau cu orele pe TikTok. Ce fac cu ochii în ecran? Realizatorii cercetării susțin că, în bună măsură, se informează, învață și își dezvoltă personalitatea. Cât despre WhatsApp și e-mail, utilizarea lor crește odată cu vârsta.
Cei născuți după 2000 acordă azi mai puțină importanță muncii, arăta Atlasul valorilor românilor: schimbarea generațională, care a reunit și analizat date provenite din sondajele realizate în ultimii 30 de ani în România. În schimb, tot acești tineri sunt cei care prețuiesc la maximum timpul liber, fiind secundați de cei veniți pe lume în intervalul 1990-1999. Prin urmare, a îmbina utilul cu plăcutul – adică a face dintr-o activitate recreativă, precum navigatul pe internet, o profesie recompensatoare și la nivelul imaginii proprii – ar fi soluția ideală pentru junii vânători de faimă și câștig. „Moftangiul” modern poate contrazice astfel caragialiana butadă: „Celebru este unul care începe să trăiască după ce a murit”…
Se încarcă comentariile...
