Summit G20 consacrat crizei din Siria şi reformei pieţelor financiare
0Marcat de agravarea crizei din Siria şi de relaţiile tensionate dintre SUA şi Rusia, la St. Petersburg debuteză o nouă reuniune G 20. În fruntea agendei se află chestiuni economice şi financiare.
Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a isprăvit toate pregătirile pentru a fi, începând de joi, 05.09, gazda perfectă a reprezentanţilor celor mai puternice 20 de state industrializate şi emergente din lume. Palatul Constantin de la ţărmul Golfului Finic poate fi ferit eficient de protestatari, iar sutele de ziarişti vor fi aduşi de la St. Petersburg la locul reuniunii cu ajutorul unor ambarcaţiuni. Se aşteaptă ca ei să relateze despre un summit armonios, care va oferi lumii mai multe locuri de muncă şi bunăstare.
Cam acestea ar fi dorinţele gazdei. Totuşi, situaţia în care se află lumea la această oră, îndreptăţeşte temerea că reuniunea va fi orice altceva decât una armonioasă. Chiar dacă nu este trecut pe ordinea de zi, nu se poate face abstracţie de conflictul din Siria. Între timp, preşedintele Putin s-a şi pronunţat pentru discutarea temei, în ciuda faptului că UE nu voia la finele săptămânii trecute să includă acest subiect pe ordinea de zi. Este posibil ca situaţia din Siria să fie discutată între patru ochi de preşedintele Putin cu omologul său american Barack Obama, deşi nu există până la această oră o confirmare. Raporturile dintre cei doi şefi de stat s-au înrăutăţit substanţial de la scandalul provocat de dezvăluirile lui Edward Snowden.
Lucrările reuniunii G20 vor fi totuşi consacrate mai ales temelor economice. În primul rând se va face un bilanţ provizoriu al reformei pieţelor financiare. Nu trebuie uitat că tocmai criza economică mondială, izbucnită cu aproximativ cinci ani în urmă, o dată cu intrarea în faliment a băncii americane Lehmann Brothers, a produs apariţia grupului G20. Într-un mesaj video, postat la sfârşitul săptămânii trecute, şefa executivului german, Angela Merkel, a subliniat că temele economice şi financiare vor domina reuniunea de la St. Petersburg, dimpreună cu problemele statelor în curs de dezvoltare. Temele de politică externă, "cu siguranţă şi situaţia din Siria," vor fi abordate doar la marginea reuniunii, a mai comunicat Merkel.
Şefii de stat şi de guvern ai ţărilor G20 pot fi relativ mulţumiţi de reforma pieţelor financiare, începută în 2009, după reuniunea de la Londra. Potrivit lui Martin Faust, expert în cadrul Frankfurt School of Finance and Management, în acest domeniu au fost realizate progrese. "Băncile dispun astăzi într-o mai mare măsură de capital propriu", a declarat el pentru DW. "Totuşi, există în continuare problema băncilor prea mari. Dacă o astfel de bancă ajunge să aibă dificultăţi, statele şi, automat, contribuabilii, trebuie să-i sară în ajutor. Acest fenomen nu a fost combătut cu destulă consecvenţă. Ar fi fost nevoie de o micşorare a marilor bănci care acţionează la nivel internaţional", a mai declarat expertul.
Şi Sven Giegold, adversar al globalizării şi europarlamentar ecologist, crede că există progrese în domeniul disciplinării branşei financiare. Cu toate acestea, o seamă de riscuri există în continuare, fiindcă volumul datoriilor nu s-a diminuat "şi aceasta poate genera în anumite segmente o dezvoltare deficitară".
Micşorarea datoriilor a fost decisă deja în 2010, cu ocazia reuniunii G20 de la Toronto. De atunci însă, progrese nu s-au realizat decât în Germania, dar şi această ţară trebuie mereu să îşi justifice excesiva politică de austeritate.
La St. Petersburg, această temă nu va mai fi discutată însă decât marginal.
În schimb se va vorbi despre turbulenţele economice cu care se confruntă în prezent ţari emergente cum ar fi India şi Brazilia.
În plus, se va adopta o iniţiativă a G20 de combatere a evaziunii fiscale, de care se vac vinovate concerne multinaţionale. Şi sectorul aşa-numitelor "bănci din umbră", care tranzacţionează afaceri de mii de miliarde de euro, vor fi supuse unui control mai strict în anii ce vin.
Şefii de stat şi de guvern ai ţărilor G20 au aşadar multe de făcut. Ei vor putea lucra în linişte, fiindcă Vladimir Putin a avut grijă să îngrădească dreptul la demonstraţii şi să înăsprească măsurile de securitate. Până şi aeroportul din St. Petersburg a fost închis pentru cursele civile, de miercuri şi până vineri.
Text semnat de Henrik Böhme / Ioachim Alexandru.
Articolul a apărut pentru prima oară pe dw.de.