SUA și Rusia, duel global cu amenințări și oferte strategice care nu pot fi ignorate. Care va deveni realitate?

„Dacă stai să aștepți în liniște pe malul râului, sigur vei vedea cum pe apă va pluti trupul dușmanului tău”.  Lao Tse – Tao Te Ching

S-ar putea ca asta să se întâmple extrem de repede, poate neașteptat de repede, cu efecte care vor cuprinde cel puțin o parte de lume, cu potențialul de a schimba raporturile de putere, retrasa (în fine, vor spune unii analiști din cluburile închise unde se decide soarta lumii) frontierele zonelor de influență.

FOTO Profimedia

Să începem cu amenințarea cea mai recentă – și poate cu cele mai dramatice consecințe posibile – proferată de Trump, aliatul nostru strategic cel mai apropiat, adresată Marii Britanii, alt aluat strategic al țării noastre pe care o informează că este gata, ca represalii față de atitudinea Londrei, ră rupă acordul comercial („European Presperity Deal) încheiat cu Uk în 2025. Amenințarea, departe de a fi una teoretică, a fost formulată în cadrul unui interviu pentru Sky News, vulcanicul și totalmente imprevizibilul șef suprem de la Casa Albă declarând că acordul respectiv era „mai bun decât ar tfi trebui să fie” și că „poate fi modificat oricând” deoarece nu ara nu a răspuns corespunzător la apel atunci când a fost nevoie să susțină războiul declanșat de Israel și SUA împotriva Iranului. chiar, a rostit o replică neașteptată: nu ne interesează, nu e războiul nostru!

Mai mult, într-o mișcare niciodată prevăzută de diplomația americană, premierul britanic Keir Stamer a afirmat în fața Parlamentului că nu intenționează „să cedeze presiunilor”. Rachel Reeves, ministrul de finanțe, a criticat sever ceea ce a numit fără menajamente „nebunia” Administrației Trump care s-a lansat într-un conflict militar de mare amploare fără să aibă un plan clar de ieșire, declarându-se îngrijorată de teribilul impact asupra economiei mondiale și de efectele asupra creșterii costurilor vieții cotidiene. În paranteză să fie consemnat în această linie și apocalipticul anunț făcut de în același sens de către cei la FMI...

Au oare dreptate? Estimați doar efectele tragice ale unei decizii negative din partea lui Tramp, urmată imediat, după modelul cunoscut care a adus la disperare piețele bursiere mondiale, de o modificare a tarifelor cu UK plafonate acum la 10% și care ar bulversa total zone industriale vitale în UK (construcția de automobile, producția de oțel și aluminiu). Și, de departe, nu asta ar fi totul căci, logic, disensiunile ce-ar putea urma ar atinge foarte serios credibilitatea structurilor operative europene ale NATO.

Caz în care singura întrebare logică este cât vor mai rezista piețele politice și structurile militare și de securitate mai mult sau mai puțin vizibile la aceste modificări aproape zilnice ale datelor fundamentale care garantau arhitectura euro-atlantică? Cine are, în spațiul euro-atlantic, timpul necesar să aștepte pentru ca, de partea cealaltă, să se producă descreșterea și declinul ireversibil al puterii adversarului care și-a terminat progresiv resursele vitale, oferindu-ți timpul de a folosi împotriva lui propriile erori?

Greu de estimat deoarece Trump spune acum că americanii au încheiat deja războiul pe care l-au câștigat, deci problema, din punctul său de vedere este încheiată, în mare parte datorită eficienței excepționale a blocus-ului naval de care nu trece picior de navă, ca să spunem astfel.

Dar nici ceilalți nu stau degeaba. Ba chiar dimpotrivă.

Iată cealaltă ofertă cu ponderea de a putea schimba jocurile globale.

Aflat în vizită la Beijing, la întâlnirea cu Președintele Xi, Serghei Lavrov, ministrul de externe al Federației Ruse, aduce un mesaj incredibil de important, chiar fabulos prin implicațiile sale dacă, într-adevăr, se va dovedi că Rusia ar putea fi gata să producă aplicarea sa în teren:

„Fără niciun fel de îndoială, Rusia poate compensa deficitul de resurse care a apărut în acest moment, atât la nivelul Republicii Populare Chineze cât și în cazul tuturor țărilor doritoare să colaboreze cu noi într-un mod echitabil și în beneficiul mutual”.

Deja, mesajul face valuri importante, mai ales deoarece, în cazul în care țările cele mai afectate din lume ar începe să stea la coadă la Kremlin pentru contacte individual-naționale și mai ales confidențiale și, de ce nu, cazul Indiei ar trebui să fie studiat cu atenție, acceptând trei condiții majore: plata în sistem barter și în monedă lor națională (de preferat varianta convertibilă garantată în aur) sau în ruble și, în orice caz, NU în dolari americani, contribuind și mai mult la speranța BRICS de a înlocui moneda americană.

Pe acest timp de criză majoră, chiar se poate întâmpla cam orice. Să vedem cine are forța să-și impună oferta, să demonstreze că este într-adevăr credibilă și posibil de implementat în cele două sensuri foarte rapid și apoi negociate viitoarele condiții de supraviețuire.

Dar pe politicienii noștri de acum, măcar citind în presă despre îndemnului lui Lao Tse, chiar credeți că i-ar interesa prostiile astea? Eu nu cred. Poate pe alții, cei care le scriu agendele.