Se dotează Bundeswehr cu armele potrivite?

Germania se înarmează şi cumpără arme noi în valoare de miliarde. Dar într-o lume în care drone ieftine devin tot mai dominante pe câmpul de luptă se pune întrebarea dacă tancurile costisitoare mai sunt relevante.

Armament convenţional: tanc Leopard 2 de fabricaţie germamă

După izbucnirea războiului din Ucraina guvernul german nu a anunţat doar suplimentarea cu 100 de miliarde de euro a bugetului apărării, bani proveniţi din noi datorii, ci şi majorarea cheltuielilor anuale pentru apărare. În anul 2025 armata germană a avut un buget de 62,4 miliarde de euro, în 2026 i-au fost alocate 82,7 miliarde iar până în 2029 va avea la dispoziţie, potrivit planificării, 152 de miliarde.

Dar sunt oare bine investiţi aceşti bani? Unii se îndoiesc de asta, mai ales după abandonarea, în iunie, a proiectului franco-german FCAS, de realizare a unui avion de luptă, care a costat mai bine de 100 de miliarde de euro.

Expertul militar Nico Lange, care a activat odinioară în Ministerul german al Apărării, a criticat recent noua strategie, scriind pe Portal Web.de: "Este acelaşi sistem disfuncţional ca şi cel de până acum. Doar că i se alocă mult mai mulţi bani. Dacă structurile de planificare militară şi înzestrare nu se schimbă cu adevărat, atunci rezultatul nu va fi mai bun".

Germania trebuie să înveţe rapid

Germania trece, în opinia unor politicieni, printr-un proces accelerat de învăţare. Andreas Schwarz, membru al partidului laburist SPD şi membru al Comisiei de Apărare a Bundestagului, crede că războiul din Ucraina "a modificat fundamental modul în care se poartă un război".

La începutul lunii iulie, cu ocazia unei vizite în Ucraina, Schwarz a constatat că între timp dezbaterile care s-au purtat în Germania la începutul războiului - dacă Berlinul să livreze Kievului tancuri Leopard şi rachete de croazieră Taurus - au devenit complet irelevante. "Nimeni nu m-a întrebat de tancuri Leopard sau rachete Taurus", a declarat el pentru DW. "În schimb le trebuie ajutor la capitolele drone, muniţie, modernizarea sectorului IT, precum şi în domeniile sateliţi şi telecomunicaţii".

Ce rol mai joacă tancurile şi artileria?

Dar experienţa acumulată în războiul din Ucraina nu înseamnă automat că sisteme de armament greu, aşa-numitele "legacy systems", au devenit vetuste, aşa cum susţin unii experţi.

Max Becker, membru al Societăţii Germane pentru Politică Externă (DGAP), evidenţiază că în Ucraina s-a dovedit necesitatea în continuare a tancurilor şi artileriei pentru cucerirea şi menţinerea sub control a unor teritorii şi pentru atacuri la distanţă mare. Pentru DW el a exlicat: "Este aşadar necesar un amestec optim de "legacy systems", de care în continuare este nevoie, şi tehnologie a dronelor". Aceasta este desigur "o dilemă, fiindcă sunt în continuare inevitabile investiţii în sisteme foarte costisitoare, de exemplu în tancuri, unde producţia durează mult timp, concomitent cu investiţii în sisteme cum ar fi dronele".

Armata ucraineană şi-a elaborat parţial din pură necesitate strategia bazată pe drone, fiindcă îi lipseau tunurile convenţionale de artilerie şi tancurile. "Cred că scenariile pentru care se pregătesc Germania şi NATO sunt altele decât ce se întâmplă în războiul dintre Rusia şi Ucraina, fiindcă NATO dispune de o cu totul altă înzestrare de luptă", a punctat Becker.

Şi Andreas Schwarz este de părere că Bundeswehr are în continuare nevoie de armament convenţional. "Nu vreau să spun că nu mai avem nevoie de tancuri. Dimpotrivă, vom avea mereu nevoie de ele. Dar întrebarea este: mai avem nevoie de ele în număr atâta de mare? Şi, oare, nu le-am putea completa şi perfecţiona cu unităţi mai mici şi mai flexibile?"

Dronele nu devin doar tot mai performante ci şi tot mai simplu de pilotat. Unele tipuri de drone militare sunt între timp ghidate cu ajutorul unor aplicaţii de pe un smartphone convenţional. Schwarz consideră că guvernul federal şi industria de armament au realizat între timp această nouă realitate dar implementarea noilor măsuri necesare nu se poate face de pe azi pe mâine.

Birocraţia rămâne o mare problemă

Sistemul de înzestrare din aramata germană este greoi şi complicat, presupune multă birocraţie. Şi asta într-o ţară în care firme mari de armament cum ar fi Rheinmetall domină piaţa, firme care - prin construcţia de tancuri şi submarine pentru armatele lumii - au câştigat foarte mulţi bani.

"În Germania problema noastră este mereu implementarea", a subliniat Schwarz. "Avem o industrie de armament care a mizat decenii în şir pe anumite tehnologii care şi-au demonstrat eficienţa. Desigur, avem şi o armată care decenii la rând s-a pregătit pentru scenarii care astăzi au devenit puţin probabile". De aceea este dificil ca responsabilii să fie convinşi să-şi schimbe mentalitatea.

Pentru a simplifica lucrurile, Bundestagul a adoptat la începutul anului o nouă lege de reglementare şi accelerare a înzestrării armatei. Între altele noua lege a ridicat  pragurile începând cu care, în anumite planificări de înzestrare, este nevoie de paliere superioare de decizie şi a redus birocraţia între instituţiile implicate în înzestrarea armatei cu echipament militar.

Mai multă flexibilitate în condiţiile unor schimbări razante

Este un pas în direcţia cea bună, consideră Becker, fiindcă ajută la abandonarea vechii logici în materie de înzesrare militară. Într-o lume în care dronele şi alte arme se perfecţionează foarte rapid nu are rost să atribui o licitaţie şi apoi să strângi în depozite arme care după câteva luni deja sunt învechite. "Trebuie introduse clauze de inovare deja în contractele de achiziţie. Adică, firmele cu care se încheie contractele trebuie să se oblige să aducă la zi periodic sistemele pe care le livrează".

Andreas Schwarz solicită ca Germania să-şi edifice acum o nouă infrastructură de producţie, capabilă să reacţioneze rapid la noi comenzi. "Eu nu pot să cumpăr un milion de drone că acelea sunt învechite peste 30 de zile. Am nevoie de un stoc de drone pentru instrucţie şi exerciţii, dar am nevoie şi de capacităţile industriale necesare pentru demararea producţiei în masă a dronelor în interval de patru până la şase săptămâni", a explicat el.

În plus, Bundeswehr se află în toiul unei campanii masive de recrutare. În ciuda automatizării tot mai pronunţate a modului în care se poartă un război, personalul uman este indispensabil. "Avem nevoie de recruţi, de exemplu ca să piloteze dronele, dar şi de specialişti care să stăpânească această tehnologie", a afirmat el. În plus, este nevoie de recruţi în vederea întăririi rezervei de personal a Bundeswehr pentru apărarea teritoriului naţional.

Ben Knight - DW