Scenarii privind rezultatul cumulat (naţional) al alegerilor locale şi efectul acestora

Analiza CAIET ia în calcul 3 scenarii: (1) Victorie majoră pentru PSD (probabilitate de 40% la 3 mai); (2) Victorie limitată a unuia dintre partidele principale (probabilitate 35%); (3) Victorie majoră pentru PNL (probabilitate 25%).

După cum se va observa mai jos, definiţia unei victorii la alegerile locale este subiectivă, depinzând foarte mult de aşteptările fiecăruia dintre partide. Este indubitabil că, PSD va avea în urma localelor mai mulţi primari decât oricare alt partid din România. Însă acest lucru este un detaliu irelevant, urmând să conteze mai mult rezultatele scrutinelor din oraşele mari, cu o pronunţată încărcătură simbolică (şi care domină atenţia mass-media şi a oamenilor interesaţi de politică) sau identitatea preşedinţilor de consilii judeţene.

1) Victorie majoră pentru PSD (probabilitate 40%)

Descriere: PSD îşi reconfirmă autoritatea asupra Moldovei şi Munteniei, câştigând aproape în totalitate reşedinţele de judeţ din aceste zone. În Constanţa şi Iaşi o nouă generaţie de candidaţi la primărie, post-Mazăre şi post-Nichita, învinge oferta PNL. Divizarea electoratelor non-PSD din Bucureşti permite victorii pe linie pentru social-democraţi, aceştia câştigând Primăria Generală şi toate sau aproape toate sectoarele.

Când vine vorba de numirea preşedinţilor de consilii judeţene, PSD implementează alianţe cu ALDE sau „subtilizează" de la PMP consilieri judeţeni în locurile unde acest partid depăşeşte pragul de 5%. Cel puţin două treimi din preşedinţii de consilii judeţene desemnaţi după alegeri aparţin PSD.

PNL menţine controlul asupra marii majorităţi a judeţelor din Transilvania, chiar dacă figuri importante (Scripcaru, Florea, Boc etc.) sunt urmăriţi penal, arestaţi sau pe cale de a deveni subiectul unor dosare DNA.

Efecte asupra PSD: În ochii membrilor şi liderilor de vază, partidul depăşeşte şocul turului al doilea al prezidenţialelor din 2014 şi îşi reconfirmă dubla reputaţie de „partid al oamenilor“ şi de organizaţie eficientă. Liviu Dragnea va fi reconfirmat drept lider al partidului fără dificultăţi, oferta sa de a demisiona fiind trecută cu vederea.

Ca de obicei în urma unor reuşite electorale răsunătoare, partidul îşi va supraestima în continuare forţa şi calităţile. În mod concret rezultatele acestei „luni de miere cu mândria“ vor fi două:

a) reluarea la cote accentuate a ofensivei anti-DNA şi probabil anti-SRI, PSD folosind argumentul susţinerii populare manifestată la locale pentru a afirma că este îndreptăţit să facă astfel. E posibil ca pachete legislative care să împiedice lupta anti-corupţie să fie amânate pentru perioada de după parlamentare, având în vedere efectul lor electoral nociv asupra alegerilor de la finalul anului. În această privinţă e posibil ca Liviu Dragnea să dea un test cu privire la capacitatea sa de a stăpâni partidul.

b) o performanţă sub aşteptări la alegerile parlamentare, capacitatea forţelor non-PSD de a se regrupa urmând să fie subestimată de către social-democraţi (detalii mai jos) iar rezultatele aparent solide de la locale permiţând organizaţiilor locale o relaxare prematură. Performanţa nemulţumitoare va fi cauzată în parte şi de poziţionări şi mesaje care să irite publicul non-PSD, mobilizându-l la parlamentare peste nivelele anticipate.

Efect asupra PNL: Formula bicefală se va prăbuşi fie prin demisia motivată a celor doi, fie datorită unui congres extraordinar. În puzzle-ul pentru construirea unei noi formule de conducere se vor regăsi cei mai mulţi din următorii:

- Teodor Atanasiu, datorită forţei sale regionale;

- Gheorghe Falcă, primarul Aradului. El va fi unul din puţinii liberali care-şi va păstra poziţia de primar şi probabil singurul care are ambiţia şi motivaţia necesară pentru o carieră naţională;

- Ilie Bolojan, primarul Oradei. Profil psihologic diferit de cel al lui Falcă, dar de asemenea unul din puţinele repere ale PNL rămase "în picioare" după dezastru;

- Crin Antonescu, simpatizat de o facţiune mică, dar activă din vechiul PNL;

- Cătălin Predoiu, în măsura în care înfrângerea la PMB (inclusă în scenariu) nu-i va reteza cariera politică.

Este foarte posibil ca între cei de mai sus precum şi între cei de mai sus şi alţi actori din PNL să se lege alianţe ad-hoc, imprevizibile în momentul de faţă chiar şi celor ce urmează a fi implicaţi. Acest lucru e logic, singurul mod coerent în care o nouă conducere ar putea funcţiona la cote bune de performanţă fiind dacă aceasta ar grupa, în mod transparent, atât politicieni din fostul PDL cât şi din vechiul PNL.

Un reflex natural dar nefericit al noii conduceri va fi realizarea unei coaliţii între forţele anti-PSD. Această mişcare de efect este în sensul invers al logicii alegerilor, o asemenea coaliţie fiind utilă la locale, dar inutilă la parlamentare.

În măsura în care noua conducere va putea acţiona rapid şi ambiţios, având o strategie de comunicare complexă şi bine ţintită (spre deosebire de cea actuală), va putea energiza publicul potenţial al PNL în ciuda timpului scurt aflat la dispoziţie.

2) Victorie limitată a unuia dintre partidele principale (probabilitate 35%)

Descriere: În acest scenariu PNL menţine controlul asupra Transilvaniei, atât în planul reşedinţelor de judeţ, cât şi al consiliilor judeţene. În oglindă, PSD îşi confirmă reputaţia în Moldova şi Muntenia, cu excepţia a 2-4 municipii care au administraţie liberală.

În Bucureşti, niciunul din cele două partide nu câştigă mai mult de 4 primării de sector. În triunghiul de foc Constanţa-Iaşi-Primăria Generală a Capitalei, fiecare din partide înregistrează cel puţin o victorie şi cel puţin o înfrângere.

Efecte asupra PSD: Rezultatele nu foarte mulţumitoare obligă PSD la a negocia o joncţiune cu ALDE după parlamentare. Discuţii similare vor fi purtate şi cu UDMR, unul din factorii importanţi fiind oprirea activităţii DNA, un subiect sensibil pentru liderii Uniunii.

Efecte asupra PNL: Cei doi lideri ai partidului afirmă că nu sunt responsabili pentru rezultatele înregistrate, alegerile locale depinzând de candidaţii propriu-zişi. Partidul le acordă credit - înfrângerile suferite nu sunt, conform scenariului, neaşteptate sau şocante - şi trece în expectativă, aşteptând congresul propriu-zis de unificare din 2017.

Din perspectiva alegerilor parlamentare acest scenariu are cele mai multe necunoscute, ne-existând de pe urma localelor o influenţă majoră asupra poziţionării fiecăruia din cele două partide mari. Dacă ele nu ar manifesta creativitate la cote înalt, e posibil ca rezultatul şi ierarhia alegerilor din toamnă să fie determinate de fenomene sociale aflate în afara controlului PNL sau PSD, şi la care cele două partide să fie obligate să reacţioneze.

3) Victorie majoră pentru PNL (probabilitate 25%)

Descriere: Precum în turul doi al alegerilor prezidenţiale, PSD eşuează în a obţine primării de municipii în Transilvania şi, de asemenea, are surprize neplăcute în reşedinţele de judeţ din Moldova şi Dobrogea. Candidaţi PNL câştigă primării de sector în Bucureşti şi, in extremis, Primăria Generală. Din punct de vedere teritorial PSD mai "pâlpâie" în mediul rural şi în câteva municipii din Oltenia sau Muntenia de Est (Brăila-Slobozia).

Multe consilii judeţene din Vechiul Regat capătă preşedinţi PNL în urma unor alianţe locale sau de context naţional între liberali şi PMP sau ALDE, chiar dacă PSD deţine aproape jumătate din consilieri în judeţul respectiv. Conform coordonatelor scenariului, nu este exclus ca majoritatea celor 41 de judeţe ale României să aibă preşedinţi PNL de consilii judeţene, ceea ce ar angrena în timp o slăbire dramatică a capacităţii PSD de a performa electoral la nivel local.

Efecte asupra PSD: Dragnea îşi depune mandatul iar partidul intră în vrie. Devine vizibil faptul că penuria de lideri este majoră, lipsind de asemenea figurile cu anvergură strategică şi capacitate de livrare a soluţiilor. Momentul este extrem de încărcat din punct de vedere emoţional, înfrângerile de la locale venind pe fondul deja întristător al decimării PSD de către DNA. În jocul congresului extraordinar se implică figuri de tradiţie, respectate în partid şi datorită cazierului penal sau tocmai din acest motiv (ex. Adrian Năstase). Victor Ponta are cele mai mari şanse de a se impune, climatul de labilitate intensă ducând la asocierea figurii sale cu perioada de guvernare. Roluri secundare - şi implicit şanse mai mici de succes - vor avea:

- Şerban Nicolae, care va livra mesaje puternice, impulsive, ţintite cu grijă spre publicul votant la congres, în care va milita pentru o contra-ofensivă la adresa DNA;

- europarlamentari sau vicepreşedinţi tineri care vor oferi o direcţie nouă, orientată spre extinderea publicului PSD, auto-definindu-se ca sprijin pentru o nouă conducere, evident cu condiţia oferirii de funcţii la vârf.

Este posibil dar improbabil ca, la îndemnul lui Ion Iliescu şi a altor lideri, să se utilizeze un ersatz-lider până la alegerile parlamentare inclusiv, adică o persoană cu reputaţie solidă în interiorul partidului dar fără capacitate de management politic (Ecaterina Andronescu, Alexandru Atanasiu, etc.). Este extrem de probabil ca persoana care va prelua conducerea PSD în urma alegerilor locale să fie viitorul candidat al PSD la preşedinţie.

Efecte asupra PNL: Greşelile şi erorile strategice comise de-a lungul timpului de către PNL vor fi date uitării, iar Alina Gorghiu şi Vasile Blaga vor fi redefiniţi drept lideri de maximă valoare. Unul din cei doi va deveni, în mod natural, oferta partidului pentru consultările de la Palatul Cotroceni ce vor urma alegerilor parlamentare.

Bazându-se pe infrastructura organizaţională obţinută cu ocazia localelor şi nesimţind nevoia de a-şi îmbunătăţi în mod major strategia, PNL va avea o campanie plată la alegerile parlamentare. Acest lucru va oferi o şansă PMP şi organizaţiilor politice noi, permiţându-le să acceseze publicul căruia PNL nu îi dă atenţie.