Şapte motive pentru care românii nu se duc la vot. Şi nu e vorba de vreme!

Nu doar vremea rea contribuie la absenteismul masiv, ci, mai ales, criza majoră în care se zbate fiecare politician din România. Şi această criză nu are nicio legătură cu cea economică în care ne aflăm noi, toţi ceilalţi, ci cu cea morală. Dar cine mai e interesat de morală în prima zi de iarnă?

Din păcate, vom observa la sfârşitul zilei că foarte puţini alegători s-au dus la urne. Prezenţa va fi sub 40 de procente şi, probabil, va fi înregistrat un record negativ de participare. Da, toată lumea va da vina pe vreme, dar printre fulgii de zăpadă şi picăturile reci de ploaie se află şi alte câteva motive pentru care oamenii au preferat să stea acasă.

Să le luăm pe rând.

• Sistemul complicat de vot îl face pe alegător să creadă că e o distanţă imensă între opţiunea lui şi rezultatul final. Cele trei criterii luate în calcul pentru desemnarea unui câştigător transformă alegătorul într-un personaj secundar în povestea alegerilor.
• Au trecut şase luni de când Victor Ponta se află în fruntea Guvernului României. Da, se plânge că nu are toată puterea pe care şi-ar dori-o, dar sunt foarte puţini politicieni care se află în această situaţie de ”invidiat”. Să ne uităm doar la ce se întâmplă în Egipt, fratele musulman Mohamed Morsi, deşi a câştigat la pas alegerile, nu a reuşit să impună decretul care-i extinde atribuţiile de şef al statului, iar la presiunea străzii a renunţat. Deci, Victor Ponta se află în fruntea executivului de jumătate de an, nu se vede nimic, nu se simte nimic. USL a pierdut aproape zece procente în sondaje în ultimele două luni.
• Campania electorală plictisitoare a arătat că toată forţa, toată imaginaţia şi toată energia politică a fost consumată în vară, în timpul loviturii de stat parlamentare. Efectele acelei confruntări politice şi instituţionale au început să apară în toate straturile societăţii. Alegătorii sunt obosiţi şi sceptici. Şi unii şi ceilalţi. Cei care vedeau suspendarea preşedintelui ca o pedeapsă pentru suferinţele aduse de criza economică au sesizat că pot fi pierderi mult mai mari dacă nu se respectă regulile democratice. Reacţia Uniunii Europene a fost decisivă în schimbarea percepţiei asupra sistemului democratic. Cu această ocazie, mulţi oameni au înţeles că o majoritate parlamentară poate fi la fel de toxică precum o dictatură.
• Atât Crin Antonescu cât şi Victor Ponta au evitat pe parcursul campaniei electorale orice confruntare directă cu adversarii politici, respectiv cei de la ARD. Au ţinut discursuri comice în studiourile de televiziune prietene, fiind înconjuarţi de aliaţi şi de moderatori ”amici”. Fără o dezbatere faţă în faţă între principalii actori implicaţi într-o bătălie politică cum crede cineva că va reuşi să aducă oameni la vot.
• USL a evitat, de asemenea, orice discuţie despre criza economică, despre relaţia cu Uniunea Europeană, despre relaţia cu SUA sau cu Rusia. Nu şi-a precizat poziţia în raport cu niciunul dintre polii de putere internaţională de care se leagă destinul României. În acest caz, USL e perceput  ca un conglomerat politic eterogen, lipsit de viziune şi de aliaţi externi.
• ARD nu a avut campanie electorală la nivel naţional. Şi-a concentrat resursele în colegii, încercând să obţină vot cu vot. După publicarea rezultatelor, se va putea observa în ce măsură această strategie a funcţionat.
• Traian Băsescu, prin poziţia sa oficială, nu s-a putut implica activ în campanie. Cu toate acestea, a fost singurul lider care s-a confruntat cu Ponta şi Crin la nivel naţional. Această confruntare a fost limitată de cadrul instituţional (Palatul Cotroceni) şi n-a avut forţa şi expresivitatea din perioada suspendării – conferinţele de presă ţinute în faţa garajului. Acesta a fost un alt factor ca a transformat campania într-o reprezentaţie plictisitoare.

Nu doar vremea rea contribuie la absenteismul masiv, ci, mai ales, criza majoră în care se zbate fiecare politician din România. Şi această criză nu are nicio legătură cu cea economică în care ne aflăm noi, toţi ceilalţi, ci cu cea morală. Dar cine mai e interesat de morală în prima zi de iarnă?