S-a dat startul!

0
0

Au început înscrierile la loteria abonamentelor pentru ediția din 2023, a Festivalului Internațional George Enescu, ce se va desfăşura între 24 august şi 27 septembrie 2023, sub deviza “Generozitate prin muzică”.

GEORGE ENESCU FOTO TINERETE jpg

De ce o loterie? se întreabă unii. Simplu: pentru că cererea la un eveniment de asemenea calibru depăşeşte cu mult numărul diverselor tipuri de abonamente pe care festivalul le poate pune la dispoziția melomanilor. Aşa că, până pe 9 decembrie, amatorii se pot înscrie pe platforma festivalului, cu toate datele de contact, iar pe 12 decembrie vor afla dacă sunt fericiți câştigători, urmărind în direct, tot pe site-ul festivalului, tragerea la sorți.

După 1990, valoarea Festivalului Enescu, aflat, în ultimii şapte ani, sub preşedinția onorifică a marelui dirijor Zubin Mehta, a făcut ca şi cererea de bilete, atât din interior, cât şi din străinătate, să fie foarte mare şi să pună problema acomodării tuturor melomanilor, În ciuda faptului că numărul de locuri nu poate fi considerat unul mic: Sala Palatului are o capacitate de 4060 de locuri, Ateneul Român, de aproape 800, iar Sala Radio şi Opera Română, fiecare, în jur de 950, ca să ne referim doar la câteva din locurile principale de desfăşurare a evenimentelor, în Bucureşti. Dacă facem o comparație cu săli celebre din lume, vedem că Filarmonica din Berlin poate primi 2440 de spectatori, Concertgebouw din Amsterdam, 2515, iar Carnegie Hall din New York, 3671. Ca să nu mai vorbim de extinderea festivalului Enescu în Cluj Napoca, Timişoara, Sibiu, Iaşi, Bacău şi, din 2023, şi Botoşani.

image

Când vine însă vorba de acustica Sălii Palatului, lucrurile se schimbă şi comparația cu sălile mari de concerte ale lumii nu mai funcționează. La conferința de presă din iunie  2022, organizată de ARTEXIM (care este, după revoluție, organizatorul festivalului), cu scopul de a anunța noua conducere a festivalului, cu Cristian Măcelaru, director artistic şi Cristina Uruc, director interimar ARTEXIM, ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu, dădea o veste bună, anume că Sala Palatului va fi reabilitată acustic şi modernizată până în 2023 (vezi aici).

N-a fost să fie! La conferința de presă de acum câteva zile, acelaşi ministru ne anunța că bunele intenții de acum şase luni s-au lovit de greutăți neaşteptate, anume drepturile de autor ale arhitecților care au proiectat Sala Palatului, mai exact, ale urmaşilor unora dintre ei, care sunt de negăsit! Nu mă aventurez în meandrele unei astfel de spețe juridice, dar nici nu îmi pot imagina că modernizarea unei clădiri de interes public poate rămâne agățată în astfel de dileme. Deci, nici în 2023 nu vom avea condiții de audiție mult schimbate la Sala Palatului.

În schimb, organizatorilor Festivalului Enescu le va fi, în fine, mai uşor să negocieze şi să asigure participarea marilor nume ale scenei muzicale mondiale, întrucât de curând, cum sublinia, la conferința de presă, Sergiu Nistor, consilier prezidențial,  preşedintele României a promulgat legea care recunoaşte necesitatea proiectelor culturale strategice şi permite, deci, finanțarea lor multianuală. Scutindu-i astfel, aş adăuga, pe organizatorii marilor manifestări culturale, de a inventa căi de rezolvare şi de a-şi asuma personal riscuri, pentru a corecta o legislație pe care politicienii, vreme de 32 de ani, nu şi-au dat osteneala s-o corecteze, în conformitate cu noile realități. 

Iar festivalul, cu programul său remarcabil, aşa cum ne-a obişnuit (căci Mihai Constantinescu, fostul director ARTEXIM, consiliază, din fericire, în continuare, echipa managerială), ar fi meritat un pic mai mult. Peste 3500 de muzicieni renumiți, 150 de solişti şi 40 de dirijori din întreaga lume, peste 40 de orchestre din 16 țări şi 11 din România. Între maeştrii şi maestrele care vor reveni pe scenele Festivalului Enescu se numără Zubin Mehta, Paavo Jarvi, Sir Simon Rattle, Marthe Argerich, Yuja Wang, frații Gautier şi Renaud Capuçon, alături de mari orchestre, precum London Symphony Orchesta,  Orchestra Santa Cecilia, Israel Philharmonic Orchestra, Orchestra Națională a Franței, sau Filarmonica din Viena. Vor fi prezente în festival şi 11 orchestre româneşti, reunite în seria de concerte Stagiunea Orchestrelor Româneşti.

Pentru prima oară la Festivalul Enescu vor putea fi ascultați, între alții, Aida Garifulina, Hannu Lintu, Alena Baeva, Philippe Herreweghe sau Klaus Makela, alături de orchestre care vin prima oară în România, între care Gewandhaus din Leipzig, Gothenborg Symphony, sau Manchester Camerata.

Atenția acordată, mai ales în mandatul de director artistic al lui Vladimir Jurowski, operei în concert, cu ample componente multimedia ce au amplificat mesajul muzical, va continua şi în 2023, cu premiere pe țară: “Billy Budd” de Benjamin Britten, cu orchestra şi corul Filarmonicii George Enescu, “The Fairy Queen” de Henry Purcell, cu Les Arts Florissants, sau “Otello” de Verdi, în interpretarea orchestrei şi corului Maggio Musicale Fiorentino. Şi nu va lipsi, desigur, o nouă producție a Operei Naționale din Bucureşti, cu “Oedipe”-ul enescian. Merită explorat în continuare acest filon care aduce premiere şi îmbogățeşte cultura românească şi care a adus Festivalului Enescu nominalizarea la prestigioasele International Opera Awards.

image

Cum spunea Cristian Măcelaru  la recenta conferință de presă, citându-l pe George Enescu: “În muzică, în artă, în literatură, nimic nu e într-adevăr al tău, decât atunci când îl dăruieşti altcuiva.”  Sub acest semn al generozității, dar şi cu gândul la viitorul receptării muzicii clasice, într-o lume fundamental schimbată de evoluțiile tehnologice, directorul artistic al festivalului a confirmat că ceea ce anunța în iunie s-a împlinit în programul festivalului, anume introducerea unei componente educaționale, dedicată atragerii şi pregătirii întru muzică, a tinerelor generații de melomani. Astfel încât, în premieră absolută, la cea de a 26-a ediție a festivalului, programul cuprinde o serie de concerte educative pentru copii, realizate în parteneriat cu Teatrul Odeon şi Asociația “Clasic e fantastic”.

Cristina Uruc a subliniat la conferința de presă, că festivalul îşi întăreşte implicarea socială în viața comunității, deschizându-se şi spre adulții cu dizabilități, prin parteneriate cu fundații ce sprijină persoanele cu nevoi speciale. A fost deja inițiată colaborarea cu programele Motivation, destinat adulților în scaune rulante, care vor avea acces la Sala Palatului şi la Ateneu, dar şi cu Special Olympics, programul destinat copiilor cu Sindromul Down.

Aceste deschideri spre publicuri minoritare continuă ceea ce organizatorii festivalului au început de ani buni, prin organizarea concertelor din Piața George Enescu, deschise oricărui iubitor de muzică clasică şi asigurate prin parteneriatul cu Primăria capitalei care, ne-a asigurat la conferința de presă primarul Nicuşor Dan, va continua să susțină Festivalul Enescu, cu tot ce este necesar. 

Deschis rămâne festivalul nu doar spre toți bucureştenii, ci şi spre toate zările, continuând programul de transmisiuni online live, ale unora din concertele incluse în densul program al manifestării, astfel încât din orice “colț” al lumii virtuale globale să poată fi ascultată marea muzică ce răsună la Bucureşti.

Dar festivalul va putea fi urmărit de cei pasionați nu doar online, ci şi prin transmisiunile în direct sau înregistrate de partenerii tradiționali ai festivalului, Radioul şi Televiziunea Publice, fapt confirmat la conferința de presă, de Răzvan Dincă, preşedintele SRR şi Carla Tompea, producător general SRTV.

Nu vreau să mă gândesc la o eventuală conferință de presă de peste alte şase luni, la care, din cauza circumstanțelor, să aflăm despre cine ştie ce împuținări sau reduceri. Să rămânem optimişti şi să sperăm că intențiile şi lucrurile deja câştigate vor rămâne acolo unde sunt şi că vom putea să ne bucurăm în continuare de normalitate. În viața de zi cu zi şi în universul atât de delicat al înfăptuirilor culturale 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite